Am vorbit recent despre new media art si despre felul in care pandemia a modelat manifestarile si viziunile artistilor din aceasta zona. Am facut-o cu ocazia proiectului eART35 si a expozitiei „A Guide to Survive the Internet Age”, povestind despre nevoia unui ghid si despre adaptari la online, despre tehnologia NFT si despre interesul si potentialul noilor generatii. Dupa discutia cu Raluca Oancea, curatoare si initiatoare a proiectului, continuam astazi cu Dragos Dogioiu, artist new-media din generatia Z. A absolvit studiile de licență în arte vizuale în cadrul Universității Naționale de Arte București, departamentul Foto-Video, iar în prezent studiază în cadrul masteratului Tehnologii Interactive pentru Performance și Artă Media la Centrul CINETIc pentru cercetare Cercetare și Educație
Dragos a fost nevoit sa dea Bucurestiul pe 700 gb de material audiovizual. Adica nu s-a mai plimbat pe strazi si prin parcuri, in cautare de referinte vizuale pentru lucrarile sale, ci s-a tot uitat in arhiva lui. Asa a iesit si Soma, o o rețea neuronala în VR cuprinzand amintiri de la bloc, de la bunici si din vacante, lucrare cu care a participat la eART35. De altfel, in arta lui, ii place sa porneasca intotdeauna de la experientele personale. Iata conversatia.
Relația dintre artă și tehnologie
Mijloacele tehnologice îți pot oferi un grad de imersiune și interactivitate mai avansat decât mediile tradiționale, cum ar fi fotografia, filmul, pictura sau sculptura. Totuși, chiar și aceste medii artistice pot fi augmentate de noile tehnologii, în măsura în care artistul o consideră necesar.
O delimitare strictă între arta digitala și celelalte medii nu este un lucru sănătos pentru practica artistică din ziua de azi. Privind marile evenimente artistice internaționale, cum ar fi Bienala de la Veneția, putem observa un grad mare de interacțiune între mediile artistice.
Există mereu riscul ca efortul spre latura tehnologică a unui proiect să eclipseze aspecte artistice. Vorbind în mod subiectiv, am pierdut foarte multe ore căutând soluții pentru erori care îmi apăreau în liniile de cod în Unity. De multe ori acel timp putea fi folosit mai productiv în dezvoltarea laturii conceptuale a proiectului.
Aspectele tehnice avansate nu garantează sub nicio formă calitatea unei lucrări artistice. Inginerul care a inventat zicala “keep it simple, stupid” avea foarte mare dreptate.
Limbajele new media art
Emoția este un punct important în practica mea, iar tehnologia oferă un acces mult mai direct la aceasta. Să luăm ca exemplu mediul realității virtuale. În momentul în care utilizatorul își pune casca pe cap, percepția asupra propriului său corp începe să dispară, iar acesta e pus direct în mâinile celui care a creat experiența VR. Utilizatorii au tendința să uite de noțiunea timpului și mai ales de notificările de pe telefon, din fericire.
Prefer să încep de la propriile experiențe, cu cât mai personale și mai remarcabile, cu atât mai bine. Pot vorbi într-un mod mult mai autentic despre acestea. Exista și zonele de arta socială și activistă, însă nu mă atrag la fel de mult.
În trecut am folosit fotografia și filmul ca mod de expresie, dar prin anul 3 de facultate am început să gravitez spre zona spațiului digital 3D.
New media art în contextul pandemic
Greu de zis, cel puțin la începutul pandemiei majoritatea evenimentelor au fost anulate sau întârziate mult. Chiar dacă s-au mutat în online, impactul lucrărilor nu se compara cu cel din spațiul fizic. Poate și pentru că multe lucrări de New Media au fost gândite de la început pentru a fi panotate într-un spațiu, în loc să fie concepute special pentru online.
Legat de ce nu s-a făcut încă la un nivel maxim, conceptul de galerie în spațiul digital 3D era foarte popular la un moment dat, aș fi vrut să se fi dezvoltat mai mult, îl consider foarte ofertant, în special pentru realitatea virtuala.
Provocările pandemice, în arta ta
Înainte de pandemie petreceam foarte mult timp plimbându-mă prin București, în căutare de referințe vizuale pentru lucrările mele, cât și vizitând spații care mi-ar putea stârni inspirația. Mă refer aici atât la evenimente legate de arta, cât și parcuri și alte zone naturale.
În timpul pandemiei am fost nevoit să apelez tot mai mult la propria arhiva de fotografii și filme. Din fericire, aceasta arhiva conține în momentul de fata peste 700 GB de materiale adunate în ultimii 5 ani și o parte mai mică de fotografii realizate acum 10-15 ani.
Online-ul
Având în vedere multitudinea de informații disponibile pe internet, cât și avântul recent al fenomenului fake news, un ghid de bune practici pentru utilizarea internetului este absolut necesar.
Aș vorbi aici despre lucrarea unor colege, alături de care am expus la galeria LeiLei, legată de o cryptomonedă fictivă a bisericii ortodoxe române, numită OrthoxCoin. Artistele au creat materiale promoționale pentru această monedă și documente care atestă existența ei, într-un fel de fake news/advertising. La prima vedere ai jura că e un conținut real.
Ghidul tău de supraviețuire pe internet
Am învățat să am foarte multă grijă cu expunerea la aplicațiile de tip social media. Altfel, te poți trezi că ai dat scroll pentru 2 ore în mod constant, privind clipuri amuzante cu pisici pe Instagram. Evident, există și aspecte pozitive ale acestor platforme, care permit urmărirea artiștilor internaționali și a evenimentelor printr-un singur click.
Mă întreb uneori câtă lume ar mai veni la vernisaje, dacă Facebook nu le-ar aduce aminte din timp prin notificări. Până la urmă, social media este un element esențial al promovării unui artist în ziua de azi, fie că vrem sau nu.
În momentul în care simt că trebuie să duc la capăt o lucrare, nu o mai las din mână până nu sunt mulțumit.
Proiectul eART35
Am avut plăcerea să continui colaborarea cu grupul Kinema Ikon și să lucrez alături de tineri artiști. Surprizele au fost mai mult externe, pentru că situația incertă a pandemiei a creat un mediu mai stresant decât era necesar. Am ajuns să ne punem problema dacă ar fi etic să ne întâlnim fata în fata cu artiști și teoreticieni mai în vârstă, având în vedere riscul de transmisie a bolii.
Lucrarea Soma
Soma reprezintă produsul unei cercetări în propria arhiva de filmări. Cu un an în urmă am redescoperit o colecție de mini dvd-uri într-un dulap prăfuit de acasă. Nici nu mai știam exact ce era scris pe ele, dar curiozitatea m-a îmbiat să le explorez conținutul. După ce le-am convertit la un format utilizabil pe computerele moderne, mi-am dat seama că pe acestea se aflau materiale filmate de mine acum 10-15 ani, în vacanțe, la bunici sau în apartamentul de bloc unde am crescut.
Prin Soma am vrut să arăt redescoperirea acestor amintiri. Utilizatorul se mișcă printr-o rețea neuronala în VR, unde poate descoperi aceste fragmente de memorie în câteva puncte cheie din rețea.
Teme noi
Experimentez din ce în ce mai mult cu dezvoltare de aplicații în mediul VR. În ultima perioadă am început să recreez în spațiul 3D camera de bloc în care am crescut folosind în principal propriile amintiri, cât și câteva fotografii care au supraviețuit ultimilor 15 ani.
Voi folosi aceasta reconstrucție pentru proiectul de disertație, legat de fricile iraționale care pot apărea în perioada copilăriei. Mai experimentez și cu imagini generative create de rețele neurale tip GAN (generative adversarial network), folosindu-mi anumite porțiuni din arhiva personală ca data-set.
Generația tânără de artiști new media
Pentru început, generația noastră de artiști a avut acces la mediul digital de la o vârstă foarte fragedă, însă acest lucru a rămas constrâns mult timp de prezența unui calculator și a unui monitor CRT greoi. În acea perioadă, nu cred că vreunul din noi și-ar fi imaginat scara la care au crescut Google, Facebook și alte companii de tip ‘big data’, nici modul în care ne urmăresc (aproape) fiecare mișcare pentru targeted advertising. Situația s-a schimbat în mod dramatic odată cu apariția smartphone-ului și datelor mobile nelimitate.
Majoritatea profesorilor mei sunt deschiși la mediul digital, dar trebuie să luăm în considerare parcursul meu universitar. Zona de fotografie, video sau media din care fac parte este mult mai deschisă la idei noi în comparație cu cea de pictură sau sculptură, care tind spre o gandire conservatoare, tradițională.
Ambiții pentru 2022
Cu siguranța, o să lucrez alături de alți artiști tineri pentru expoziții de New Media din ce în ce mai bune. Legat de masterat, mă concentrez pe lucrarea de disertație la centrul CINETIc, pe care o să o trimit la mai multe festivaluri de realitate virtuala. Vreau să aprofundez modelarea 3D și crearea de texturi până la un nivel profesionist, e un domeniu în care aș vrea să lucrez în viitor.
