![[Creativitate & Tehnologie] Andi Daiszler: Orice proiect am implementat, a pornit în primul și în primul rând de la o dorință, de la un vis](https://media.iqads.ro/2022/05/pjimage17-cover-850.jpg)
Tehnologia te ajută cât o lași și te încurcă în egală măsură. La fel ca orice alt lucru în viață. În orice echilibru, important e arbitrul care decide limitele, e de părere Andi Daiszler, fondator al Asociației Daisler, Marketing Manager la Daisler Print House, fost om de presă, radio și TV. Andi a fondat Lights On, un festival de light-art, care se folosește de tehnologie pentru a scoate la lumină frumusețea urbană și pentru a potența manifestările creative. Instalațiile din cadrul festivalului ghidează oamenii pentru a descoperi locuri incredibile ale orașului, conectându-i cu arta contemporană.
"Citesc mult despre tehnologie, încerc să înțeleg către ce ne îndreptăm, am prieteni cu care încercăm să disecăm tot mai des lucrurile din jurul nostru, să vedem ce păstrăm, ce aruncăm, ce folosim, ce nu folosim și așa mai departe. Tehnologia face parte din proiectele noastre, dar în modalități foarte inedite", spune Andi.
Andi Daiszler povestește în rândurile următoare despre cum e să lucrezi într-un domeniu creativ în România, care este aportul tehnologiei în proiectele lui și cum îl ajută această să viseze cu ochii deschiși.
În seria editorială [Creativitate & Tehnologie], celebrăm curajul creatorilor de a îmbrățișa tehnologia și de a găsi în ea resurse noi de evoluție. Inteligența artificială e aici, infiltrându-se în toate domeniile. Și noi avem privilegiul de a descoperi teritorii noi alături de ea. În publicitate, design, muzică, fotografie, film, toate formele creației.
Nu știm ce va urma, ce simbioze ale creativității artificiale se vor produce. Dar suntem aici, să spunem mai departe poveștile care se formează la granița dintre tehnologie, creativitate și umanitate. Vrem să vorbim de Creativitate & Tehnologie, nu de Creativitate VS Tehnologie. Știm că AI-ul si tehnologia se vor alătura creativității, nu vor concura.
Cum e să lucrezi într-un domeniu creativ în România
E o aventură în adevăratul sens al cuvântului, niciodată nu știi exact ce-ți pregătește ziua de mâine. De exemplu, contractele semnate se renegociază, înțelegerile care păreau solide ajung din nou să dezbătute, lucruri pe care te bazai ajung să se evapore și ești mereu supus unui soi de echilibristică printre eșecuri gata de producere. Și cu toate astea trebuie să-ți cauți propriile motive de zâmbire la final de zi, să te bazezi pe cei din jurul tău care de foarte multe ori îți țin busola și să ai încredere că tot ce ai făcut și tot ce ești contează atunci când se va lua o decizie.
Îmi place să spun că aici satisfacțiile sunt într-adevăr mari, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, iar riscurile și căderile sunt uriașe, iar tu mereu trebuie să te păstrezi în echilibru.
Partea cea mai frumoasă
Cea mai frumoasă parte mi se pare în continuare cea care are legătură cu visatul. Orice proiect am implementat, a pornit în primul și în primul rând de la o dorință, de la un vis. Apoi a crescut și a căpătat o formă manageriabilă, dar cred că etapa aia a visatului cu ochii deschiși e în continuare cea mai faină parte din întregul proces, una care e capabilă să-ți facă pielea de găină sau să te lase fără cuvinte. E ceva pur și simplu magic.
Și cea mai grea parte
Oamenii, oamenii sunt clar partea cea mai grea, de multe ori și cea mai frumoasă, însă mi se pare că cea mai grea. Avem o echipă mult mai închegată decât am avut vreodată, oameni profesioniști pe domeniile lor, însă asta presupune că există foarte puțin timp pentru altceva ce nu face parte din rețeta clasică.
Cum s-a schimbat procesul creativ
Nu știu ce a intervenit în poveștile altora, știu ce a intervenit în povestea mea. Simt cumva că domeniul s-a profesionalizat, a învățat să creadă în el și să-și dorească mai mult. Oamenii au învățat să colaboreze mai bine între ei, să-și împartă uneori resursele pentru a le folosi mai inteligent, să se asocieze, să fie mai deschiși și mai încrezători unii în alții, chiar dacă vorbim despre concurenți direcți.
Cred că pandemia și războiul le-a arătat încă o dată faptul că autoritățile și alte structuri ale statului sunt la bază formate tot din oameni care au anumite limitări, astfel că așteptările cred că au fost dintr-o dată mult mai corect setate.
Ce a intervenit odată cu experiența
Un soi de liniște, un soi de împăcare, un fel de nu mai fi atât de aspru cu tine însuți și de bucură-te mai mult de moment, nimeni nu va putea să ți-l ia sau să ți-l dea înapoi. Un soi de a vedea lumea cu alți ochi, de a descompune provocările în lucruri la îndemâna noastră.
Lupta cu rutina
Îmi plac oamenii și-mi place să discut cu ei. Iar când subiectul discuțiilor e proiectul de care ne ocupăm, simt că intrăm foarte ușor într-o zonă extrem de fertilă de visare și asta ajută extrem de mult. Pe lângă asta visez cu ochii deschiși. Mi se pare aur curat în contextul dat și în lumea pe care o simt în jurul meu.
Când mi se mai întâmplă să fiu blocat, să nu mă pot apuca de un task (ca și de acest interviu, pe care n-am apucat să-l prioritizez mai repede) simt că trebuie să plec, să las totul și să mă deconectez. Se întâmplă cel puțin o dată pe lună să plec din oraș și să schimb decorul și cred că asta mă ajută foarte mult.
Schimbarea cea mai mare care a influențat domeniul tău
Cred că cel mai mult ne ajută faptul că ne-am conectat cu alți organizatori mari de evenimente de afară. Că avem acces la mentalitatea lor. Cred că asta e schimbarea care ne ajută cel mai mult pentru că înțelegem lumea într-o altă cheie. Și asta e prețios. Dincolo de orice alte elemente, asta simt că ne ajută cel mai mult.
Cum ți-a schimbat tehnologia viața
Ca orice lucru, mi l-a schimbat în bine și în rău. Folosesc jocurile pe calculator pentru deconectare, dar programul mi-e structurat în Google Calendar. Aproape că nu trece zi fără zoom sau meet pentru că e ieftin, accesibil și la îndemână, dar în aceeași măsură simt lipsa întâlnirilor față în față, mai ales că sunt o persoană care are nevoie de interacțiune umană. La fel ca orice alt lucru noi, tehnologia te ajută cât o lași și te încurcă în egală măsură.
Presiunea de a ține pasul
Simt o presiune, mai ales că pe zona de comunicare apar lucruri noi cel puțin an de an, lucruri pe care trebuie să le învățăm și pe care trebuie să le introducem treptat în strategia de comunicare. E epuizant de multe ori să faci asta, de felul meu fiind mai conservator în comunicare decât ai zice. Apoi time management apps, nu mă voi putea obișnui niciodată cu ele :). Le simt cumva contraproductive din același motiv pentru care sunt productive și anume din cauză că-ți dau un soi de structură, care de multe ori ajunge să te încurce, să nu te mai lase să visezi că nu e momentul.
Citesc mult despre tehnologie, încerc să înțeleg către ce ne îndreptăm, am prieteni cu care încercăm să disecăm tot mai des lucrurile din jurul nostru, să vedem ce păstrăm, ce aruncăm, ce folosim, ce nu folosim și așa mai departe.
Tehnologia face parte din proiectele noastre, dar în modalități foarte inedite.
Cele mai folosite aplicații
Folosesc Facebook (încă, știu), Whatsapp, Gmail, deci aplicații de comunicare, folosesc o aplicație pentru pași, una pentru gestionarea finanțelor. Apoi booking, airbnb și aplicații ale diverselor site-uri care comercializează bilete de avion, pentru că asta mă interesează. Nu în ultimul rând Waze și Google Maps, aplicațiile de banking și cele transport pe rute scurte (Uber, Freenow etc).
Ce nu va putea înlocui niciodată AI
Profunzimea sensurilor pe care suntem capabili să le dăm dialogului, lucrurilor din jurul nostru. Abilitatea de găsi metafore pentru lumea noastră, metafore de orice tip.
Simbioza dintre creatori & tehnologie
Lucrurile se mișcă spre metaverse, nu? Cred că depinde foarte mult ce-ți dorești în lumea asta și ce anume funcționează pentru tine. Probabil că aplicațiile pe care le voi folosi în continuare sunt cele care mă vor ajuta să fiu eu, indiferent de trenduri și de ce se întâmplă în jurul meu. Asta cred că-ți aduce la un moment dat maturitatea, abilitatea de a descoperi cum și cine ești, independent de ce se întâmplă în jurul tău.
Cred că totul ține de tine și de felul tău de a fi. Dacă te bucuri de puțin din fiecare, ca în fața unei mese îmbelșugate vei avea o amintire grozavă de la acea masă. Dacă vei exagera cu oricare preparat, vei dori să uiți experiența cât de repede cu putință. În orice echilibru, important e arbitrul care decide limitele și dacă acel arbitru e cumpătat, totul va fi bine.
![[FIT] Ce trebuie să știi înainte să faci un credit](https://media.iqads.ro/2024/04/screenshot-2024-04-08-at-07-55-47-cover-850.jpg)
