Spre poezie se duce când lucrurile nu-i merg bine, tot poezia este și limbajul prin care se lasă văzută așa cum este. Există încă multă rușine în a fi vulnerabil în societatea românească, și tocmai ăsta a fost pariul pe care poeta Cătălina Stanislav l-a făcut cu ea însăși când a debutat cu volumul ”Nu mă întrerupe”. L-a scris când era departe de casă, din teamă și singurătate, dintr-o realitate pe care nu o putea împărți cu nimeni la acel moment.
Cătălina este din Sibiu, a absolvit Facultatea de Litere și are un masterat în Studii de Gen la Utrecht University. Această experiență academică a învățat-o să se poziționeze corect în textele sale, chiar dacă s-a confruntat uneori cu diverse temeri și revolte sau cu microagresiuni, ca femeie și scriitoare.
”Încă nu există o înțelegere la nivel mai larg pentru eforturile pe care le depun multe dintre noi ca să poată să scrie, ca să aibă timpul ăla și camera aia doar pentru ele. Sau pentru cât de greu e să te expui dacă ești scriitoare queer sau trans într-un spațiu ca România”
