![[Din spatele textului] Ioana Epure: Am învățat că oamenii nu sunt bau-bau și că majoritatea n-or să-ți rupă capul dacă le pui întrebări. Ba dimpotrivă, abia așteaptă să vorbească](https://media.iqads.ro/2022/09/img-8889-cover-850.jpg?v=202209140126)
A scris și a surprins în imagini povești ale refugiaților salvați de pe mare între Grecia și Turcia, a documentat materiale despre oameni care trăiesc cu dizabilități sau își duc viața pe stradă. Le-a dat o voce, cu scopul clar de a arăta, dincolo de istoriile lor de viață, că realitatea nu este de multe ori așa cum pare.
Și-a construit scriitura prin mult exercițiu, păstrându-și sinceritatea și stilul direct. De la Mona Dîrțu a învățat să gândească subiecte compleze și să le pună într-un text nesimplificat, dar ușor de înțeles de cititorul neavizat. De la Codruța Simina, să scrie doar despre fapte și să lase concluziile în seama cititorilor.
Ioana Epure este jurnalist, scrie pentru PressOne și colaborează cu alte publicații externe. Dintr-o uriașă curiozitate și din nevoia de a înțelege oamenii, viețile și faptele lor a ales jurnalismul ca profesie. Și pentru că are sentimentul că poate trăi mai multe vieți deodată prin meseria sa.
Un material bine scris e un material în care subiectul e important, nu autorul. Faptul că ai o voce și un public care te ascultă te poate face, ca jurnalist, să ai impresia că părerile tale sunt mai importante decât faptele sau oamenii despre care scrii, din simplul motiv că lumea e atentă la ce spui. E sindromul “look at me”, spune Ioana.
