![[Book Talk] Sabina Yamamoto: Relația mea cu cuvintele a început simplu, din necesitatea de a comunica în română într-un mediu predominant japonez](https://media.iqads.ro/2023/12/sabina-y-main-cover-850.jpg?v=202312141020)
Copilăria într-un mediu artistic, adaptarea la o cultură complet diferită și procesul continuu de învățare care a urmat i-au modelat Sabinei Yamamoto perspectiva asupra lumii și, implicit, asupra scrisului. Treptat, s-a conturat și cartea “Nu mai e nimeni acasă” (Editura Vellant, 2023), care creează o conexiune narativă între România și Japonia.
Sabina a început să-și aștearnă impresiile despre Japonia pe blog în urmă cu 15 ani, a urmat un curs de scriere creativă și a descoperit, târziu, spune ea, că are nevoie de acest proces. Scrisul îi dă energie și senzația că “păcălește destinul”. Cu toate astea, volumul recent publicat s-a scris greu din cauza naturii poveștii, explică autoarea.
Deși preferă rutina, e dificil să o mențină cu un job full time și copii. Reușește totuși să facă loc pentru scris și pentru acest interviu, în care ne explică mai multe despre relația cu cuvintele.
O parte definitorie a formării mele a fost influența părinților mei artiști, care m-au înconjurat cu artă încă de la început. Un alt moment crucial a fost emigrarea la vârsta de 20 de ani. A fost un punct de cotitură major, alegerea de-a începe o nouă viață în Japonia, o țară cu o cultură radical diferită. Procesul de adaptare la acest mediu m-a expus unor provocări semnificative, impunându-mi să îmi depășesc limitele și să învăț rapid să navighez într-un context cultural complet nefamiliar. Această experiență a modelat profund perspectiva mea asupra lumii și a diversității culturale; am intrat - și am rămas - într-un proces continuu de învățare în care descopăr nu doar aspecte ale societății japoneze, ci și lucruri noi despre propria mea identitate.
