Eugen Rădescu este o prezență constantă în spațiul cultural și social al Bucureștiului. Este cercetător social, activist queer și curator independent, interesat de conexiunile dintre artă și politică, egalitatea de șanse și expunerea artiștilor din comunitățile marginalizate. În 2025, a fost invitat de Galeria Strata să se ocupe de programul expozițional și discursul artistic al galeriei.
În prezent, Strata găzduiește expoziția „We won't return to normality, because normality was the problem", curatoriată de Eugen și JARVIS, un curator AI. Artiștii care expun sunt: Bogdan Matei, Daniel Roșca, Raul Bratu, Aratnxa Etcheverria și Hortensia Mi Kafcchin. Prin practica lor, artiștii chestionează sistemele și condițiile pe care le vedeam ca „normale” înainte de toate crizele prin care trecem, din 2020 încoace.
„Multe dintre lucrurile pe care le numim „normale” favorizează un grup select, în timp ce îi dezavantajează pe alții sau afectează planeta. Normalitatea este fluidă, fiind constant remodelată de comportamentul colectiv al oamenilor, de evenimente și de schimbările culturale”.
Vorbim cu Eugen Rădescu în continuare despre cel mai recent rol pe care și l-a asumat, cel de director creativ la Strata. Și despre arta contemporană și importanța ei în vremurile pe care le traversăm.
Din biografie
Sunt un banal absolvent de multe studii, cu un master in filosofie și doctorat in științe politice, predau la Universitatea București, sunt Creative Director la Strata Modul și curator independent. Și Dj în Control și Apollo, unde am o serie de petreceri, Dirty Disco. Fac cam multe, dar toate sunt de plăcere și iubesc ce fac, chiar dacă, aparent, nu au legătură unele cu altele, în stilul meu de viață ele sunt conectate și au sens împreună. E un fel de "socialite", un curatoriat monden, am o viață socială activă și sunt obișnuit cu ritmul ăsta de ani de zile.
Cum ai început să descoperi Bucureștiul cultural
Bucureștiul cultural are suișuri și coborâșuri, parcă suntem într-un ciclu care se tot repetă, sau in curba lui Gauss. Sunt activ pe scena culturală de 20 de ani, poate și mai bine, și am cunoscut diversele etape de transformare ale orașului. Bucureștiul e un oraș eclectic, cu multe straturi, arhitecturale sau culturale, sociale și politice, dar cu multe oportunități care îți oferă perspective și opțiuni, trebuie uneori să știi să le cauți și să le adaptezi pentru că nu toate sunt vizibile publicului larg și simțului comun. E un oraș vibrant, totuși, dar are mari lacune în zona culturală, cu o tendință de a crede că tot ce este expus e artă și tot ce e artistic prezent devine "elitist".
Cum ți-a schimbat arta viața
Am învățat cam singur ce e arta, cum e arta și cum o putem integra în viața socială. Academic am altă construcție însă zona asta artistică a fost mereu în mintea mea și m-a atras mereu. Tot ce ține de zona de activism social, queer sau artistic e relevant și important pentru mine. Arta trebuie să schimbe socialulul, să problematizeze și să pună întrebări - nu caut o artă care oferă răspunsuri, caut un discurs artistic care să pună întrebări. Am combinat zona interesului meu pentru artă cu studiile, politica și socialul, activismul și mișcările sociale.
Importanța artei pentru evoluția unui om, a unei societăți
Pentru mine arta este importantă pentru că este stilul meu de viață, nu sunt artist, dar curatoriez și teoretizez arta. Arta nu oferă întotdeauna răspunsuri clare, dar are o capacitate extraordinară de a provoca reflecție, de a ridica întrebări și de a stimula. Prin formele sale variate – pictură, sculptură, literatură, teatru, film sau muzică – arta poate chestiona realitatea, valorile, identitatea, societatea sau chiar existența umană. Multe opere de artă sunt create pentru a reflecta probleme sociale, politice sau culturale. Prin imagini, sunete sau simboluri, artiștii pun întrebări despre inegalitate, putere, libertate sau moralitate. Expoziția de acum de la galeria STRATA, vorbește exact despre asta: "We won't return to normality because normality was the problem" și suspectează exact ideea că ceea ce este la un moment dat un "adevăr" social comun s-ar putea să fie o mare problemă pentru alții.
Zona artistică în care activezi în prezent
Nu știu exact ce zonă artistică ar fi, e undeva între zona teoretică a artei contemporane și partea ei de activism și implicare socio-politică. Nu poate exista o artă neimplicată, fără un scop precis și anume acela de a produce schimbare in microcomunitate sau societate. Altfel, este doar meșteșug sau talent.
Rolul pe care ți l-ai asumat recent la Strata
Presupune crearea de oportunități pentru tinerii curatori și artiști români, crearea unei platfome de comunicare pentru aceștia, un spațiu în care sunt invitați să-și expună contextul scoial și practica artistică, un spațiu de galerie care se dorește a fi un punct de schimbare în opțiunile lor artistice. Nu este un white cube, un spațiu plat în care se produc expoziții, este un "modul" de cercetare artistică și implicare.
Strata a fost deschisă acum 3 ani de zile și din 2025 am fost invitat de colegii mei să mă ocup de programul expozițional/curatorial și discursiv al galeriei. Chiar în statementul STRATA spunem că ne aflăm la intersecția dintre artă, știință și tehnologie, colaborând cu artiști, oameni de știință, tehnologi, designeri, dezvoltatori și activiști din întreaga lume pentru a explora întrebări esențiale care modelează viitorul nostru. Misiunea noastră se concentrează pe potențialul transformator al artei contemporane și al noilor media, examinând modul în care acestea ne schimbă percepția asupra conexiunii, colaborării și creativității. Având omul în centrul viziunii noastre, explorăm modul în care digitalizarea afectează fiecare aspect al vieții noastre, întrebându-ne ce înseamnă tehnologia pentru existența noastră colectivă și cum poate.
Ce aduce nou galeria în peisajul cultural bucureștean
"Motto" galeriei, să zic așa, este "centre for future humanism", e o imbinare de noi tehnologii cu concepte social-istorice și artistice. E un spațiu de expoziții care dorește crearea unor entități artistice transdisciplinare, unde să fie expuși artiști care lucrează cu concepte și viziuni postmoderne, îmbinări de traiectorii artistice cu noile medii, cu cercetare socială și implicare. Nu putem neglijaa noile tehnologii și faptul că trăim epoca super tehnologizată, unde telefonul este extensia noastră, de accea nu refuzăm accesul la tehnologie ci îl integrăm.
Direcția artistică pentru 2025
Expozițiile gândite pentru anul 2025 sunt in corelație cu programul pe care l-am gândit. Artă implicată, artă estetică și evenimente discursive și transdisciplinare care să susțină această idee - conferințe, lectures, performance, muzică, dans. Mi-aș dori să putem implementa curând și teme care vin din zona teatrului performativ și performance-ului.
Provocările într-un spațiu de artă independent
Există un soi de logistică pe care orice eveniment îl presupune și care poate fi provocator la un moment dat, pănâ acum la STRATA nu a fost cazul însă realitățile românești le știm cu toții și toate proiectele culturale trebuie susținute logistic dar și financiar. Să zicem că la nivelul ăsta suntem in căutare de parteneri care să vină cu noi alături în a suține întreg demersul artistic și a căuta împreună cele mai ok soluții ca programul să fie făcut 100% cum ni-l dorim. Suntem o echipă foarte faină și toți punem energia și efortul conjugat în a face din Strata cea mai faină galerie.
Ce expuneți acum la Strata Gallery
În acest moment la STRATA este expoziția „We won't return to normality, because normality was the problem", curatoriată de mine și de singurul curator AI, JARVIS, un produs metanarativ produs de Deraffe Viena. Un cumul de forțe umane și AI. Artiștii expuși, Bogdan Matei, Daniel Roșca, Raul Bratu, Aratnxa Etcheverria și Hortensia Mi Kafcchin lucrează in practica lor artistică cu subiectul care m-a interesat. Ideea centrală a expoziției „Nu ne vom întoarce la normalitate, pentru că normalitatea era problema” exprimă o critică mai amplă asupra status quo-ului de dinaintea unor perturbări majore, precum pandemia de COVID-19, crizele climatice sau mișcările sociale și dezbaterile privind drepturile omului. Sugerează că sistemele și condițiile pe care le consideram odinioară „normale” erau, de fapt, defectuoase sau dăunătoare și că revenirea la ele ar perpetua aceste probleme. Totuși, doar pentru că ceva este considerat normal nu înseamnă că este și corect sau sănătos. De exemplu, „normalitatea” poate include sisteme care perpetuează inegalitatea, exploatarea, degradarea mediului sau problemele de sănătate mintală. Multe dintre lucrurile pe care le numim „normale” favorizează un grup select, în timp ce dezavantajează pe alții sau afectează planeta. Normalitatea este fluidă, fiind constant remodelată de comportamentul colectiv al oamenilor, de evenimente și de schimbările culturale. A pune la îndoială sau a contesta „normalul” este esențial pentru progres și mă face să mă întreb dacă putem construi o normalitate nouă, mai incluzivă și mai sustenabilă.
Cum vezi implicarea ta socială aliniată cu ceea ce faci cu galeria
Destul de onorabil, sunt activist queer și lupt pentru egalitatea de șanse și perspective pentru cei care au acces mai puțin la resurse materiale sau culturale, iar ce fac la STRATA îmbină și continuă acest demers. Și artiștii, ca și comunitățile marginalizate, au nevoie de expunere și vizibilitate și șanse egale.
Impactul artei contemporane în vremurile noastre
Arta contemporană este peste tot. Sunt multe spații și evenimente în care arta contemporană există în mode concret, MNAC - Muzeul Național de Artă Contemporană, la spații private, galerii precum Mobius, Strata, spațiile și galeriile de la Scânteia, Casa Presei, Scânteia + sau spații alternative în care se expune artă contemporană, cum e Bucharest Biennale - Bienala Internațională de Arta Contemporană București. Există spații destul de vibrante și in Cluj, IAGA, Intact, sau in Timișoara, la Jecza sau Kunsthalle, galerii private care au în portofoliul lor artiști contemporani, foarte căutați și expuși și internațional.
Nu există spațiu și geografie fără artă contemporană, e un cumul de tot ce se produce acum, viziunea este una total postmodernă și transdisciplinară, pentru că arta contemporană înseamnă un cumul de idei și concepte ce vin din alte sfere care se întreprătund cu arta: social, politic, economic, drepturile omului etc.
Planuri pentru Strata
Avem un program foarte extins pentru 2025. Următoarea expoziție, din 3 aprilie este una dedicată colecției private a STRATA, o colecție impresionantă și foarte lucidă despre ce este arta acum, STRATA FOR YOU expune lucrări achiziționate de-a lungul timpului de către galerie tocmai din dorința de a ajuta scena artistică locală și artiștii.
Poate că mulți cred că artiștii nu au de plătit chirie și utilități, dar nu e așa.
In toamnă pregătim un târg de artă, STRATA IS FAIR, un eveniment dedicat valorificării și prezentării unui număr de artiști care pot expune și vinde din lucrările din portofoliu.
