Are tot timpul la el un caiet de schițe, în care își notează ideile atunci când apar. De cele mai multe ori, inspirația vine când se află în mișcare sau când observă ceva în jurul său. Mihail Sibiceanu este designer de produs și amprenta sa sunt soluțiile neconvenționale pe care le abordează în creațiile sale.
Aplică în munca lui principii precum refuncționalizarea componentelor, separarea materialelor și selecția unor materiale biodegradabile pentru a asigura sustenabilitatea produselor pe care le creează.
„Mă raportez la sustenabilitate prin filtrul strategiei cradle to cradle, în care viețile sau ciclurile de utilizare ale unui produs sunt structurate din fază de concept și determină felul în care resursele pot fi reutilizate ulterior”, spune Mihail.
Vorbim în continuare cu Mihail Sibiceanu, unul dintre tinerii artiști care expun la RDW anul acesta. Mihail este student la Master în cadrul Universității Naționale de Arte București.
Romanian Design Week continuă până pe 25 mai iar anul acesta are loc în 3 spații din centrul orașului: clădirea monument istoric a fostului restaurant CINA, Casa Fratelli și Muzeul Național de Artă al României.
Din biografie
Sunt din București și am absolvit licența în designul de produs la Universitatea Națională de Arte, în prezent fiind student la master, la aceeași specializare. Un capitol important în dezvoltarea mea profesională a fost incursiunea în design de-a lungul studiilor, deoarece am înțeles bazele și mi-am lărgit perspectiva către mai multe forme de design, mulțumită mentorilor care au avut încredere în mine și m-au motivat. Dincolo de studiile de licență, am avut posibilitatea să fac parte din mai multe proiecte, care mi-au dezvoltat capacitatea de comunicare și au structurat o puternică responsabilitate în relație cu munca mea.
Amprenta ta
Amprenta mea ca designer constă în motivația de a aduce noutate prin implementarea unor soluții neconvenționale care pot fi legate de reinterpretarea funcției, de material, tehnologie sau procese de fabricație. Începutul unui proiect este ambiguu, deoarece mă confrunt cu așteptări și multe constrângeri, dar, pe parcurs, găsesc căi inovative care să mă conducă către rezultatul dorit. În fiecare proiect, creez un limbaj coerent și uman, integrând identitatea mea prin modul în care calibrez proporțiile, culorile și volumul.
Ce te-a influențat în formare
Mediul artistic în care am crescut a avut o influență majoră asupra percepției și dezvoltării mele ca designer, deoarece am avut libertatea și motivația necesară să-mi pot fructifica creativitatea. Mai departe, profesorii care mi-au fost mentori, alături de persoanele pe care am avut ocazia să le cunosc, mi-au modelat o gândire în raport cu designul de produs și substraturile acestuia. O mare parte din inspirația mea vine din creațiile unor designeri și artiști consacrați, indiferent că este vorba despre obiecte, instalații, texte sau concepte. Sunt motivat constant de persoanele care demonstrează că munca lor generează o formă reală de schimbare.
Primul produs creat
Una dintre primele creații personale în materie de design de produs a fost un portofel realizat din ambalajul unei cutii de lapte. În cadrul acestui proiect, am refuncționalizat tetrapakul, iar, prin tehnici de pliere și minime tăieri, am reușit să generez un portofel subțire, ușor și practic. Cheia stă în materialul substitut și lipsa oricărui adeziv sau cusături. Ideea a venit prin experimentarea cu hârtie a tehnicilor de pliere, la încurajarea din partea lui Alexe Popescu, designer activ în zona de upcycling.
Proiectele în care te-ai implicat până acum
Una dintre cele mai importante și interesante experiențe a fost un proiect din cadrul seriei de workshop-uri ASAP, care a constat în proiectarea unor pubele de colectare selectivă pentru școli. Împreună cu Alexe Popescu, am realizat unul dintre cele trei obiecte, numit „Coșul bucătar”, construit din peturi de suc și șoricei, fără lipire. Scopul proiectului a fost de a crea un produs ușor realizabil, prin refuncționalizarea deșeurilor, destinat elevilor din mai multe școli din România, prin care să întărim conștiința cu privire la importanța sustenabilității. Ce a fost interesant este că, dincolo de funcționalitatea propriu-zisă, proiectul a căpătat și o dimensiune educativă, elevii fiind foarte receptivi provocării de a realiza cele trei pubele.
Etape creative prin care treci de la o idee către produsul final
În cazul meu, procesul creativ nu urmează întotdeauna un traseu prestabilit, deoarece abordarea variază în funcție de context. Spre exemplu, prin exercițiul observației, pot detecta noi probleme latente sau pot vedea potențialul unui material, forme sau sistem ca parte a unui produs. În linii mari, am un proces structurat, dar începutul oricărui proiect este impredictibil.
Prima etapă este analiza și înțelegerea problemei și soluțiilor existente, unde intră documentarea și cercetarea materialelor și tehnologiilor. Ulterior, testez percepția publicului, de regulă printr-un chestionar, pentru a stabili clar care sunt nevoile reale și care este paleta de utilizatori căreia mă adresez.
După ce înțeleg problemele și constrângerile, încerc să evaluez care sunt punctele pe care vreau să le ating prin produsul creat: Ce materiale utilizez? Sunt ele reutilizabile? Cum pot face produsul mai intuitiv? Poate fi produsul utilizat de oricine? Este ușor demontabil? Pot fi schimbate componentele? etc.
Odată stabilite așteptările, încep etapa de căutare a soluțiilor, iar aici îmi aloc timpul necesar de gândire pentru a explora cât mai multe variante și posibilități. În aceeași etapă intră și vizualizarea produsului, prin schițe și modelare 3D, care îmi permit să înțeleg mai bine care sunt dimensiunile pe care produsul trebuie să le aibă și cum se desfășoară interacțiunea dintre utilizator și produs. De aici încolo, produsul capătă formă și încep să creez un limbaj vizual pentru înțelegerea funcției, urmat de crearea unei identități. Finalitatea proiectului se regăsește în prototipare și testare, unde pot fi detectate posibile defecte ce trebuie ajustate.
Trebuie menționat că așteptările sunt calibrate constant în funcție de constrângeri, iar, pe tot parcursul proiectării, revin la punctele pe care vreau să le ating și revizuiesc constant.
Rutine de creație
Cred că generarea unei idei depinde foarte mult de contextul în care mă aflu. Uneori am un timp foarte restrâns pentru creație, iar alteori îmi aloc o perioadă mai îndelungată pentru explorare. Am în permanență un caiet de schițe, fie că sunt la facultate, fie la job, în care notez sau desenez ideile atunci când apar. De cele mai multe ori, acestea îmi vin în timp ce mă deplasez, când observ ceva în jurul meu sau surprind un detaliu dintr-o discuție care mă inspiră.
Sustenabilitatea în creația de produs
Având în vedere cultura de consum și tendința de a înlocui un produs într-un timp foarte scurt, cred că sustenabilitatea nu este doar importantă, ci devine o automat normă. Cred că, în cazul proiectării unui produs, trebuie să prestabilim parcursul acestuia pentru a asigura refuncționalizarea și reciclarea optimă a resurselor utilizate.
Eu mă raportez la sustenabilitate prin filtrul strategiei cradle to cradle, în care viețile sau ciclurile de utilizare ale unui produs sunt structurate din fază de concept și determină felul în care resursele pot fi reutilizate ulterior. În acest sens, aplic mai multe principii, precum refuncționalizarea componentelor sau materialelor, separarea materialelor și selecția unor materiale biodegradabile.
Ce designeri din zona upcycling-ului admiri
Din perspectiva mea, un pionier al upcycling-ului este Viktor Papanek, cunoscut pentru abordările curajoase, cu mult înaintea vremurilor noastre, cu privire la schimbare socială și sustenabilitate. Este fascinant, cum în anii ’60, a demonstrat că, prin intermediul unor simple deșeuri, putem crea obiecte funcționale, precum celebrul radio cu carcasă din cutie de conserve.
În aceeași măsură, m-a inspirat în această direcție profesorul Alexe Popescu, pentru că m-a supus unor exerciții de gândire sustenabilă și mi-a schimbat percepția cu privire la calitatea deșeurilor, prin intermediul unor teme practice. El este foarte activ în zona upcycling-ului și tehnicilor de pliere, având un spectru larg de produse create, precum suportul de telefon din pet reciclat sau inelele din capace din plastic.
Produsul pe care îl prezinți la RDW 2025
Produsul expus în cadrul RDW este Fugoo, o cască de protecție pentru bicicliști, care este o alternativă sustenabilă și inovatoare pentru căștile clasice de protecție. Motivația stă în durata de viață de doar 5 ani a căștilor de protecție actuale, care, din cauza utilizării adezivilor și a materialelor compozite, ajung aproape imposibil de reciclat și sfârșesc la coșul de gunoi.
Am abordat această problemă prin implementarea separării reversibile a componentelor, în scopul de a facilita înlocuirea pieselor defecte și reciclarea optimă a materialelor.
Casca se împarte în două componente principale: o pernă de aer din cauciuc, pentru amortizarea șocurilor și confort, și o structură de rezistență din polietilenă. Perna de aer se poate umfla și dezumfla prin intermediul unui ventil, cu ajutorul unei pompe manuale. Structura de rezistență asigură protecția în cazul spargerii, este pliabilă și i se poate atașa o lanternă. Prinderea pernei de aer de structura de rezistență se realizează prin simpla umflare, separarea fiind foarte ușoară la dezumflare.
Datorită tehnologiei de pliere și dezumflării, casca poate fi compactată la minimum 50% din volumul inițial, pentru depozitarea într-un ghiozdan de mărimi medii.
Separarea componentelor permite ca, în cazul spargerii pernei de aer, ea să fie înlocuită. Astfel, viața produsului este prelungită, permițând multiple cicluri de utilizare.
Cum ai ajuns să participi la Romanian Design Week
La îndemnul profesorului meu coordonator, Radu Mircea Comșa, am aplicat cu proiectul de licență la Diploma Show. În urma expunerii proiectului, am fost contactat să particip și în cadrul expoziției RDW Young Design.
Ce spun lucrările de la RDW despre noile generații de creatori
Consider că lucrările de la RDW vorbesc despre o generație dornică de schimbare și noutate, pentru care ideile contează și pot contura un viitor mai bun. De asemenea, cred că, de la an la an, lucrările expuse exprimă mai mult curaj și adaptare la contextul actual. Prin intermediul unui eveniment de asemenea amploare, mulți designeri și creatori capătă voce și sunt încurajați să-și ducă mai departe proiectele.
Ce urmează pentru tine
Îmi este foarte greu să prezic cu certitudine ce-mi rezervă viitorul, dar ce știu sigur este că îmi doresc să-mi dezvolt mai mult proiectele personale. Am multe idei care reflectă viziunea mea, pe care vreau să le concretizez. Tocmai de aceea, cred că voi urma drumul antreprenoriatului și voi încerca să intru în industrie cu soluții care gravitează în zona de inovație în sustenabilitate și mobilitate urbană.
Pe termen lung, mi-ar plăcea ca, prin ceea ce fac, să motivez noile generații să aibă mai multă încredere în design și în efectele benefice asupra schimbării durabile.
