AI duce la un val de restructurări pe piața muncii. Este o altă versiune a binecunoscutei "AI-ul ne fură joburile". Un raport CNBC demontează însă această teorie și arată că în spatele deciziilor de restructurare se află mai ales panica executivă.
Anul acesta, piața muncii a trecut prin transformări majore: au dispărut peste 946.000 de locuri de muncă, marcând cel mai mare număr de concedieri din 2020 încoace. Oamenii caută un vinovat, iar AI-ul pare să fie la îndemână. Consiliile de administrație și investitorii pun presiune pe echipele de management: "Cum folosiți AI-ul? De ce nu îl folosiți? Nu vă poate ajuta să eficientizați costurile?"
Analiza CNBC sugerează, însă, că răspunsul nu este atât de simplu și concedierile masive nu sunt rezultatul direct al faptului că AI-ul înlocuiește mii de angajați.
Panica executivă
Prima explicație începe cu managementul de top, arată CNBC. S-a creat o presiune imensă asupra CEO-urilor: 79% dintre ei se tem că își pot pierde poziția în decurs de doi ani dacă nu reușesc să demonstreze câștiguri măsurabile obținute prin AI. Acest context a dat naștere unui fenomen numit "AI-washing". Dacă afacerea se confruntă cu dificultăți, este mult mai convenabil, chiar din punct de vedere financiar-fiduciar, să anunți că "restructurarea și concedierile sunt legate de strategia AI". O companie poate să folosească AI-ul doar pentru a scrie un email, dar să îl declare parte a strategiei revoluționare de reducere a costurilor.
Analiza CNBC arată trei motive pentru care AI-ul nu este principalul vinovat pentru concedierile din acest an:
Complexitatea implementării: Contrar percepției generale, integrarea AI-ului pentru a elimina posturi este un exercițiu "extrem de complicat și consumator de timp", nicidecum o soluție simplă și ieftină.
Joburile vizate: Până acum, datele din piață sugerează faptul că AI-ul afectează în primul rând "locurile de muncă slab calificate, la nivel de absolvent". Nu există încă suficiente date care să arate că AI-ul preia în masă posturile de white-collar sau de middle-management.
Paradoxul Meta: Chiar și Meta, una dintre companiile aflate în fruntea inovației, a renunțat la 600 de angajați chiar din unitatea sa de AI. Motivul? Unitatea devenise "îngreunată" – adică angajase prea mulți oameni, iar decizia a fost mai degrabă o restructurare clasică.
Adevărata problemă: burta corporativă
Dacă AI-ul nu este principalul vinovat, care este, de fapt, cauza acestui val de concedieri?
Multe restructurări sunt legate de o reevaluare internă a costurilor și a structurii organizaționale. De-a lungul timpului, tendința a fost ca marile corporații să devină "grase" – cu straturi multiple de middle-management, procese greoaie, birocrație și mult timp pierdut în ședințe.
Într-un mediu economic mai auster, marcat de rate ridicate ale dobânzii și o putere de cumpărare în scădere, luxul de a avea cinci niveluri de management pentru un singur proiect nu mai este sustenabil. Companiile se grăbesc să elimine aceste straturi pentru a accelera luarea deciziilor și livrarea către clienți.
Ironia este că multe companii tind să supraestimeze economiile obținute din tăierea personalului și subestimează costurile (timpul și resursele) necesare pentru a se reface și a angaja din nou pe măsură ce economia își revine.
Concedierile masive sunt, cel mai probabil, un cocktail toxic de panică executivă, oportunități de PR financiar (AI-washing) și o dietă forțată impusă structurilor corporative supradimensionate, este concluzia raportului CNBC.
