La ediția din 2026 a Conferinței Globale a Institutului Milken, Jensen Huang, CEO NVIDIA, a discutat cu Becky Quick (CNBC), despre discursurile apocaliptice, cifrele uluitoare din spatele exploziei financiare a companiilor AI și inteligența agentică capabilă să reindustrializeze națiuni întregi.
Înainte spre o nouă eră
Conferința Globală a Institutului Milken din Beverly Hills este un loc de întâlnire unde lideri din finanțe, tehnologie și politici publice dezbat marile schimbări geopolitice și macroeconomice. Aflată într-o perioadă oficială de tăcere financiară, NVIDIA se axează în ultima perioadă pe transformarea calculatoarelor în fabrici autonome de gândire contextuală.
Huang explică faptul că revoluția începută de ChatGPT în urmă cu doi ani s-a bazat pe generarea brută de tokeni (text, imagini, video). Însă, adevăratul salt s-a produs recent, când industria a trecut la AI-ul Agentic – sisteme capabile să înțeleagă intenția, să planifice, să raționeze și să folosească instrumente externe în mod autonom. Acest proces de raționament iterativ necesită o putere de calcul de 1.000 de ori mai mare decât simpla inteligență generativă. Din acest motiv, prețurile GPU-urilor mai vechi au crescut mai repede decât cele ale vinurilor de colecție.
Reindustrializarea Americii
Huang crede că AI-ul este cel mai mare motor de reindustrializare pentru Statele Unite, necesitând fabrici de cipuri, fabrici de calculatoare și „fabrici de AI”. În plus, cererea masivă de energie din partea centrelor de date devine cel mai bun stimul economic pentru modernizarea rețelei electrice americane și finanțarea energiei sustenabile (inclusiv cea nucleară).
Pentru prima dată, companiile considerate nativ-AI, cum sunt OpenAI sau Anthropic, au reușit în ultimele luni să își treacă marjele brute în teritoriu extrem de profitabil. Huang explică faptul că inteligența pe care o produc aceste companii sub formă de tokeni este acum utilă pentru companii, declanșând o cursă pentru achiziția de capacitate de calcul.
Huang pledează pentru menținerea supremației tehnologice americane: SUA trebuie să aibă mereu „primul, cel mai mult și cel mai bun” echipament. Dar se opune blocării totale a exporturilor către piețe globale precum China. El propune un test simplu de demarcație:
„100% din oamenii din audiență au nevoie de AI. Nu avem nevoie de o armă nucleară sau de un avion F-35”.
AI-ul este o tehnologie civilă de bază, iar maximizarea exporturilor aduce venituri fiscale masive care, implicit, finanțează securitatea națională.
În fața temerilor legate de modele de AI ultra-avansate folosite de actori malițioși, Huang oferă altă soluție: „Modul în care te aperi de o super-forță nu este cu o altă super-forță, ci cu o abundență de forță ieftină”. El susține că modelele Open Source antrenate ca un „swarm de globule albe” pot păzi fiecare ușă digitală a companiilor, detectând și izolând amenințările mult mai eficient decât un singur model centralizat.
Pragmatiști & alarmiști
Jensen Huang se declară un pragmatist și respinge viziunea unor cercetători precum Geoffrey Hinton, nașul AI, care crede că există o posibilitate de 20-30% ca AI-ul să pună capăt umanității. El spune că pentru fiecare om care încearcă să facă un AI mai puternic, există de 10 ori mai mulți oameni de știință care lucrează la siguranță & aliniere.
Huang amintește o predicție faimoasă din urmă cu un deceniu: un mare om de știință spunea că meseria de radiolog va fi complet eradicată de computer vision. Astăzi, deși AI-ul este integrat 100% în radiologie, spitalele angajează mai mulți radiologi ca niciodată. Radiologii pot analiza mai multe scanări, spitalele devin mai profitabile, iar scopul meseriei s-a mutat de la sarcina mecanică de analiză a imaginii în camere întunecate, la interacțiunea cu medicii și tratarea pacienților.
