Într-o ediție specială înregistrată live a podcastului „Merryn Talks Money”, experții în finanțe, marketing și business vorbesc despre umanitate, capitalism și impactul AI prin lentila lui Adam Smith.
John Stepek, autor al newsletter-ului financiar Money Distilled, Duncan Lamont, Head of Strategic Research la Schroders, și Robert Wilson, CEO și co-fondator al Nelsons, invitați la podcast, au pornit conversația de la un reper istoric: 250 de ani de la publicarea lucrării "Avuția Națiunilor" a lui Adam Smith. 1776 marchează un alt moment important:motorul cu aburi creat de James Watt, declanșatorul primei Revoluții Industriale. 250 de ani mai târziu, ne aflăm în fața unei alte revoluții tehnologice. Experții invitați analizează diviziunea muncii, intervenția statului și comportamentul uman în noua eră tehnologică.
Noua Revoluție
Merryn Somerset Webb, gazda podcastului, plasează discuția în context macro, explicând de ce teoriile lui Smith despre productivitate, inegalitate și emoții morale sunt fundamentale în 2026:
"Când Adam Smith a publicat Avuția Națiunilor, a fost în același an în care James Watt a dezvăluit motorul cu aburi pentru prima dată. A fost în pragul acelei uimitoare revoluții industriale și acolo ne aflăm și noi astăzi, desigur, pe punctul unei alte revoluții industriale extraordinare. Așadar, el devine nu mai puțin relevant, ci mai relevant în fiecare zi".
De ce eșuează deciziile politice
John Stepek analizează comportamentul politicienilor de astăzi, folosind perspectiva „bottom-up” a lui Smith, opusă viziunilor de tip „top-down” promovate mai târziu de Marx sau Keynes. Politicienii moderni sunt adesea captivi iluziei controlului total:
"Omul sistemului pare să-și imagineze că poate aranja diferiții membri ai unei mari societăți cu aceeași ușurință cu care mâna aranjează diferitele piese pe o tablă de șah... pe marea tablă de șah a societății umane, fiecare piesă are un principiu de mișcare propriu". Smith pornește de jos în sus, de la oameni, și se gândește cum reacționează aceștia la stimulente... Politicienii par a fi atât de incapabili să se gândească la consecințele de ordin secundar atunci când adoptă o lege", spune Stepek.
Paradoxul muncii
Robert Wilson explică impactul AI-ului într-o companie de producție. Deși inteligența artificială optimizează munca de birou, ea nu rezolvă deficitul fizic de forță de muncă:
"Folosim AI destul de mult, dar evident... în zona de marketing și vânzări. Suntem o companie de producție... și, fiind bazați în Londra, am avut probleme în a găsi personal. Dacă te gândești la ludiți, cu revoluția lor împotriva tehnologiei, vezi mult din asta în discuțiile despre AI: ne va lua joburile sau, asemenea revoluției industriale, va crea pur și simplu unele diferite? Multe joburi fundamentale, cum sunt cele din afacerea mea, nu sunt înlocuite. E foarte greu să faci un AI să pună un dop pe o sticlă... Mâna umană este extrem de rapidă și eficientă la asta", spune Wilson.
Spre final, deși experții discută despre cum companiile din Japonia au devenit mai profitabile returnând masiv capital acționarilor prin „share buybacks”, concluzia lor se îndreaptă către datoria statelor:
"Vom termina cu acest citat din Adam Smith, în privința căruia sperăm disperați să i se dovedească greșeala. Este despre datoria publică: "Datoria publică a slăbit treptat fiecare stat care a adoptat-o. Când datoriile naturale s-au acumulat până la un anumit nivel, cred că nu există nici măcar un singur incident în care să fi fost plătite corect și complet". Suntem complet dependenți de AI cu această ocazie pentru a dovedi că Adam Smith se înșală complet, dar până acum nu i s-a dovedit niciodată că se înșală".
250 de ani mai târziu, ideile lui Adam Smith rămân actuale în evaluarea tendințelor de piață, a investițiilor și a provocărilor aduse de noile tehnologii. Chiar și dacă noile tehnologii sunt mult diferite de cele care schimbau lumea acum două secole.
