[BTL Reloaded] Sebastian Panaitescu: AI-ul ne poate ajuta să proiectăm mai repede, dar în continuare avem nevoie de sudori, lăcătuși, electricieni, tâmplari

Cine știe cum va arăta BTL-ul peste cinci ani? Momentan, tot ce știm cu certitudine este că industria se schimbă; iar oamenii din ea trebuie să se adapteze. De partea clienților, adaptarea se vede în briefuri. Referințele, desenele, chiar și randările vin la pachet cu cerințele. Acolo unde există un ”avem nevoie de asta” există și un ”și vrem să arate (fix) așa”. De partea agențiilor, răspunsul de bază este ”da, se poate”, însă de multe ori este nevoie de multe ajustări tehnice, bugetare și de fezabilitate. 

Ceva ce nu s-a schimbat, totuși, apropo de buget, este ordinea în care este el comunicat. Sebastian Panaitescu, Co-Founder și Head of BTL Ghost Agency, spune că, de prea multe ori, munca de agenție este dublată de faptul că bugetul nu este transmis odată cu brieful, din frica de a nu tăia aripile creativității. Altfel, e tot mai de dorit ca termenele de livrare și implementare să fie cât mai strânse; și, da, AI-ul ajută și aici. Sebastian spune că agenția a reușit, într-adevăr, să eficientizeze foarte multe procese: de la pregătirea mock-upurilor, la research-ul noilor tehnologii și materiale din domeniu și până la recalcularea unor oferte, personalizate milimetric pentru nevoi specifice. Dar, în afară de asta, BTL-ul rămâne ramura industriei de comunicare care, cu toată tehnologia și inovația din lume, rămâne un domeniu al muncii creative, și cu mintea și cu mâinile. 

Despre prezentul în continuă schimbare și viitorul plin de posibilități, vorbim cu Sebastian, în rândurile de mai jos:

Evoluția din ultimul an: ce te bucură și ce te îngrijorează

Dacă în perioada imediat următoare pandemiei am asistat la o adevărată explozie a cererii în BTL, cu briefuri din ce în ce mai complexe, bugete generoase și o dorință aproape permanentă a brandurilor de a veni cu ceva mai spectaculos decât anul precedent, în 2025 și mai ales în 2026 am început să vedem o corecție destul de clară a pieței.

În primii ani de după pandemie, aproape fiecare proiect trebuia să fie mai mare, mai spectaculos, mai interactiv. Brandurile își doreau activări impresionante, evenimente de amploare, construcții speciale și experiențe cât mai elaborate. Bugetele, deși importante, nu reprezentau întotdeauna principalul criteriu de decizie. Accentul era pus pe impact și pe dorința de a ieși în evidență.

Astăzi, discuția începe de multe ori de la buget și abia apoi ajunge la concept. Vedem tot mai des clienți care preferă să reutilizeze structuri din anii anteriori, să le recondiționeze, să schimbe grafica sau câteva elemente de decor și să obțină o activare nouă fără să reconstruiască totul de la zero. Nu mai există aceeași disponibilitate de a investi în orice idee, oricât de spectaculoasă ar fi.

Cred că 2026 ne-a demonstrat un lucru interesant: oamenii vin la birou cu aceeași mentalitate cu care își gestionează și bugetele personale. Dacă acasă suntem mai atenți la cât cheltuim pe vacanțe, restaurante sau alte lucruri care nu sunt neapărat esențiale, este firesc să devenim mai precauți și atunci când gestionăm bugetele companiilor.

Ce mă bucură este că această schimbare ne obligă să fim mai creativi și mai eficienți. Să găsim soluții inteligente, să gândim construcții modulare, reutilizabile și să demonstrăm că un proiect bun nu trebuie neapărat să fie și cel mai scump.

Ce mă îngrijorează, în schimb, este riscul ca această prudență să se transforme într-o lipsă de curaj. Există o diferență destul de mare între a optimiza inteligent un buget și a tăia atât de mult dintr-un proiect încât acesta își pierde impactul.

Din păcate, 2026 nu este un an roz, iar asta se simte în întreaga industrie. Dar cred că tocmai în astfel de perioade se vede diferența dintre o agenție care doar execută un brief și una care poate veni cu soluții reale, adaptate contextului.

Cum s-au schimbat așteptările și briefurile clienților

Una dintre cele mai interesante schimbări pe care le-am observat în ultima perioadă este integrarea AI-ului direct în briefurile pe care le primim de la clienți.

Din ce în ce mai des, clienții nu ne mai trimit doar un brief scris, un moodboard sau câteva imagini de referință, ci vin direct cu simulări generate cu AI, în care ne arată cum și-ar dori să arate un corner, un stand sau o activare. Iar lucrul acesta este, din punctul meu de vedere, o monedă cu două fețe.

Pe de o parte, este un avantaj real. Ne ajută să înțelegem mult mai repede viziunea clientului, direcția creativă și rezultatul pe care și-l imaginează. Scurtăm considerabil etapa în care încercăm să punem cap la cap referințe, materiale și idei pentru a ajunge la o imagine comună asupra proiectului. Practic, vorbim aceeași limbă vizuală încă de la început, ceea ce poate economisi foarte mult timp. Pe de altă parte, apare și o provocare destul de mare: AI-ul poate genera foarte ușor imagini spectaculoase, dar asta nu înseamnă că ele sunt și realizabile.

Primim, de exemplu, simulări pentru cornere de 3x3 metri în care încap șase persoane, o recepție generoasă, o zonă de meeting și eventual câteva elemente decorative impresionante. Vizual, totul arată extraordinar. Doar că, în realitate, vorbim despre nouă metri pătrați în care toate acele elemente pur și simplu nu au cum să încapă.

Același lucru se întâmplă și cu materialele, iluminatul sau detaliile constructive. AI-ul tinde să idealizeze totul: suprafețe perfecte, lumini spectaculoase, proporții care nu respectă întotdeauna realitatea și soluții constructive care, uneori, nici măcar nu sunt posibile.

Problema nu este neapărat imaginea generată, ci așteptarea pe care aceasta o creează. Clientul se îndrăgostește de un vizual și, firesc, își dorește să primească exact acel rezultat. Iar noi trebuie uneori să explicăm de ce ceea ce arată impecabil într-o imagine nu poate fi reprodus identic într-un spațiu real, cu dimensiuni, materiale, bugete și limitări tehnice concrete.

Cred că AI-ul este un instrument extraordinar pentru comunicarea ideilor, dar trebuie să înțelegem diferența dintre o imagine de inspirație și un proiect care poate fi produs. Până la urmă, în BTL nu este suficient ca o idee să arate bine pe ecran. Trebuie să stea în picioare și în realitate.

Cele mai mari provocări din 2026

Cred că 2026 a venit cu destul de multe provocări, dar dacă ar fi să le aleg pe cele cu care ne confruntăm cel mai des, aș spune că sunt termenele de execuție din ce în ce mai scurte, briefurile fără un buget definit și nevoia de a rămâne permanent conectați la tot ce apare nou în industrie. 

Termenele tot mai scurte sunt probabil cea mai mare provocare. Și nu mă refer doar la producția propriu-zisă, ci la întregul proces, de la concept până la implementare. În etapa de creație, de exemplu, timpul limitat ne obligă uneori să mergem mai departe cu primele idei bune, fără să avem suficient spațiu să explorăm și alte direcții. Același lucru se întâmplă și în etapa de proiectare și randare, unde presiunea termenelor reduce posibilitatea de a testa, regândi și rafina fiecare detaliu.

Iar în producție, lucrurile devin și mai sensibile. Oricât de bine ai planifica un proiect, pot apărea situații neprevăzute: un material care nu se comportă așa cum te așteptai, o piesă care trebuie refăcută sau o problemă descoperită în timpul montajului. Când lucrezi cu termene foarte strânse, dispare exact acea marjă de siguranță de care ai nevoie pentru a corecta astfel de situații. Din fericire, până acum am reușit să gestionăm aceste probleme fără să ajungem în situația în care să nu mai putem livra ceea ce ne-am asumat.

O altă provocare este reticența clienților de a comunica bugetul încă din etapa de brief. Înțelegem că uneori există motive pentru asta, dar un buget orientativ ne-ar ajuta enorm să construim de la început o propunere realistă.

Fără acest reper, ajungem de multe ori să muncim de două ori. Prima dată dezvoltăm un concept pe care îl considerăm potrivit brief-ului, iar după prezentare aflăm bugetul real și trebuie să regândim o parte importantă din proiect pentru a ne încadra. Nu cred că un buget comunicat de la început limitează creativitatea. Dimpotrivă, ne ajută să o direcționăm către soluții care chiar pot fi implementate.

Nu în ultimul rând, o provocare constantă este să rămânem conectați la tot ce apare nou. Materiale, tehnologii de producție, sisteme de iluminat, soluții constructive sau metode mai eficiente de implementare. Lucrurile evoluează repede, iar ceea ce era o soluție foarte bună acum doi ani poate avea astăzi o alternativă mai eficientă, mai accesibilă sau mai spectaculoasă.

Tocmai de aceea, încercăm să avem întâlniri cât mai dese cu furnizorii și partenerii noștri, să înțelegem ce tehnologii noi folosesc, ce materiale au apărut și cum le putem integra în proiectele noastre.

Cred că adaptarea noastră în 2026 a însemnat, în primul rând, să devenim mai flexibili, mai bine organizați și mai atenți la fiecare etapă a unui proiect. Pentru că, până la urmă, provocarea nu este doar să livrezi mai repede și cu un buget mai mic, ci să reușești să faci asta fără să compromiți calitatea rezultatului final.

Noile nevoi ale clienților și adaptarea la ele

Cred că una dintre cele mai importante nevoi pe care le vedem astăzi în piață este dorința brandurilor de a avea un singur partener care să poată gestiona un proiect de la început până la final. 

De altfel, această nevoie a stat și la baza modului în care ne-am dezvoltat noi. Am pornit din zona de producție publicitară, cu propriul atelier și cu experiența practică a execuției, iar ulterior am construit agenția tocmai pentru a putea oferi clienților un serviciu complet, de la prima idee până la produsul final.

Am dezvoltat departamentele de strategie și art, am integrat partea de account management și am construit un sistem în care toate etapele unui proiect pot fi gestionate sub același acoperiș. Practic, ce poate fi mai simplu pentru un client decât să aibă o singură persoană de contact care să îi poată coordona întregul proiect? De la strategie, concept și creație, până la grafică, DTP, proiectare tehnică, producție, transport, montaj și chiar depozitarea elementelor pentru utilizările viitoare.

Cred că aici este un avantaj foarte mare, mai ales în contextul actual, în care timpul este din ce în ce mai limitat, iar proiectele implică tot mai multe componente. Clientul nu ar trebui să fie nevoit să discute separat cu agenția de creație, cu firma de producție, cu furnizorul de print, cu echipa de montaj și cu compania de transport, încercând apoi să se asigure că toți au înțeles același lucru și că fiecare își respectă termenele.

Pentru noi, account managerul este practic un one-man show în relația cu clientul, dar cu o echipă întreagă în spate. El centralizează informațiile, coordonează departamentele și se asigură că proiectul merge în direcția stabilită, fără ca beneficiarul să fie nevoit să gestioneze toate aceste procese.

Mai mult decât atât, faptul că venim din producție ne ajută enorm și în etapa de creație. Nu gândim doar concepte care arată bine în prezentări, ci încercăm să găsim de la început soluții care pot fi construite, transportate, montate și, acolo unde este posibil, reutilizate.

Cred că brandurile nu mai caută doar furnizori care să execute anumite servicii, ci parteneri care să le preia o parte din responsabilitate și complexitate.

Iar aceasta a fost și direcția noastră de dezvoltare: să nu oferim doar mai multe servicii, ci să facem întregul proces cât mai simplu pentru client.

Oportunități noi și schimbările care le-au făcut posibile

Cred că una dintre cele mai interesante oportunități vine din evoluția tehnologiei și din felul în care aceasta începe să schimbe ceea ce putem construi efectiv în BTL.

Astăzi avem acces la tehnologii, materiale și instrumente de creație care ne permit să dezvoltăm proiecte mult mai complexe decât în urmă cu câțiva ani. De la sisteme de iluminat și soluții interactive, până la metode noi de producție și integrarea elementelor digitale în spațiile fizice, posibilitățile sunt din ce în ce mai mari. Iar aici cred că apare o oportunitate importantă pentru agențiile care înțeleg atât partea de creație, cât și pe cea de producție.

O altă schimbare pe care am observat-o în piață este că tot mai multe branduri încep să lucreze cu mai multe agenții, în loc să își concentreze toate proiectele într-un singur parteneriat.

Din punctul meu de vedere, este un lucru pozitiv. Pentru agențiile care își doresc să crească, înseamnă mai multe uși deschise, mai multe oportunități de a participa la proiecte și, cel mai important, șansa de a demonstra ce pot face.

Bineînțeles, asta înseamnă și o concurență mai mare. Nu mai este suficient să ai o relație bună cu un client sau să fi livrat bine în trecut. Trebuie să demonstrezi constant că poți veni cu idei bune, soluții inteligente și o execuție pe măsură.

Personal, cred că această competiție este sănătoasă pentru industrie. Ne obligă pe toți să evoluăm, să investim în oameni, în tehnologie și în calitatea serviciilor pe care le oferim. Până la urmă, competiția nu ar trebui să ne sperie. Dimpotrivă, cred că este unul dintre cele mai bune lucruri care se pot întâmpla unei industrii, pentru că ne obligă să devenim mai buni.

Când agenția gestionează și creația, și implementarea, și producția: provocările

Cred că atunci când o agenție decide să gestioneze și producția, provocările sunt mult mai mari decât par la prima vedere. Pentru că una este să gândești un concept spectaculos și alta este să îți asumi responsabilitatea de a-l transforma într-un produs real, care să arate și să funcționeze exact așa cum ai promis.

Prima provocare este, fără îndoială, controlul calității. Consider că prezența constantă în atelier și verificarea fiecărei etape de producție sunt esențiale. Nu este suficient să trimiți un proiect în producție și să verifici rezultatul cu o zi înainte de montaj. Trebuie să urmărești procesul de la primele operațiuni până la ultimele finisaje, pentru că de multe ori diferențele dintre un proiect bun și unul extraordinar stau tocmai în detalii.

A doua provocare este să ne asigurăm că produsul final se ridică la nivelul așteptărilor create în etapa de prezentare. În momentul în care îi arăți unui client o randare, practic îi faci o promisiune. Iar responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că acea promisiune devine realitate. Materialele, proporțiile, finisajele, iluminatul, toate trebuie gândite și urmărite astfel încât rezultatul final să fie cât mai aproape de ceea ce am prezentat inițial.

Și poate cea mai importantă provocare este asumarea responsabilității. În momentul în care gestionezi un proiect cap-coadă, nu mai există ”furnizorul nu a livrat”, ”echipa de montaj nu a reușit” sau ”nu a ieșit cum trebuia în producție”. Sigur că pot apărea probleme, întârzieri sau situații neprevăzute, dar acestea sunt responsabilitatea noastră, nu a clientului. El a ales să lucreze cu noi tocmai pentru a nu fi nevoit să gestioneze toate aceste lucruri.

Cred că acesta este și cel mai mare avantaj, dar și cea mai mare responsabilitate a unei agenții care gestionează producția: clientul are un singur partener, iar acel partener trebuie să își asume întregul rezultat, nu doar partea care i-a ieșit bine.

Cum arată optimizarea în sectorul BTL

Suntem mari fani AI și încercăm să îl integrăm în cât mai multe dintre procesele noastre. Cred că este una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în modul în care lucrăm și, sincer, ne este din ce în ce mai greu să ne imaginăm cum gestionam înainte anumite lucruri fără el.

Pentru noi, optimizarea prin AI nu înseamnă doar generarea unor imagini sau a unor concepte creative, ci mai ales automatizarea proceselor care, până nu demult, consumau foarte mult timp.

De exemplu, un Excel complex, cu toate elementele necesare pentru producția unui stand, a unei activări sau a unui eveniment, care înainte necesita câteva ore de lucru, poate fi pregătit acum în câteva minute. La fel și în cazul devizelor, unde, odată ce avem toate informațiile necesare, AI-ul ne ajută să structurăm și să calculăm costurile mult mai rapid.

Am început să integrăm agenți AI în fluxurile noastre de lucru, conectându-i la instrumentele pe care le folosim zilnic, de la Drive și e-mail până la CRM. Ne ajută să centralizăm informații, să urmărim proiecte, să ne reamintească ce avem de făcut și să transmită automat notificări colegilor pentru taskurile care le revin.

Iar asta nu înseamnă doar timp câștigat. Înseamnă și mai puține informații pierdute, mai puține lucruri omise și, poate cel mai important, o anumită liniște atunci când gestionezi simultan mai multe proiecte complexe. Știi că ai un sistem care te ajută să ții evidența lucrurilor și care reduce riscul ca un detaliu important să fie uitat.

Ce mi se pare și mai interesant este cât de repede a început AI-ul să intre inclusiv în zona de producție. Astăzi îl folosim pentru generarea și pregătirea unor fișiere pentru CNC, pentru modelarea 3D a unor elemente de butaforie, pe care ulterior le transpunem în fișiere CAD pentru prelucrare, sau pentru realizarea unor modele destinate imprimării 3D. Practic, AI-ul nu mai este doar un instrument al departamentului de creație, ci începe să devină un ajutor real inclusiv pentru departamentele tehnice.

Ce a rămas neschimbat? Atelierul și oamenii care lucrează efectiv în el.

În continuare avem nevoie de sudori, lăcătuși, electricieni, tâmplari și de toți oamenii care transformă proiectele noastre în produse reale. AI-ul ne poate ajuta să proiectăm mai repede, să calculăm mai bine sau să pregătim fișierele pentru producție, dar nu poate veni în atelier să sudeze o structură, să monteze o instalație electrică sau să rezolve o problemă apărută în timpul montajului.

Cred că AI-ul ne-a schimbat radical modul în care pregătim și gestionăm proiectele, dar execuția rămâne, cel puțin deocamdată, în mâinile oamenilor. Și tocmai combinația dintre tehnologie și experiența lor practică ne permite să devenim mai eficienți.

Cum influențează AI-ul oferta 

Cred că unul dintre cele mai mari avantaje pe care ni le oferă AI-ul în relația cu clienții este viteza cu care putem pregăti oferte, fără să facem compromisuri la nivelul prezentării.

Prin integrarea agenților AI cu instrumentele pe care le folosim zilnic, precum e-mailul și Drive-ul, practic le punem la dispoziție o mare parte din memoria companiei: proiecte anterioare, oferte, costuri, documentații, template-uri și regulile noastre de brand.

Astăzi, atunci când avem toate informațiile necesare despre un proiect, de la soluția tehnică și materialele folosite până la costuri și termene de execuție, putem genera mult mai rapid o ofertă comercială completă, structurată și prezentată într-un format vizual profesionist.

AI-ul folosește template-urile noastre și respectă regulile din brand book, astfel încât ofertele au o identitate vizuală unitară, indiferent de persoana care le pregătește. Nu mai este nevoie să implicăm departamentul de art pentru fiecare cotație și nici să trimitem clientului un simplu Excel cu câteva poziții și prețuri.

Un alt avantaj important apare atunci când ni se solicită o estimare de buget pentru un proiect care nu este încă definit complet. În loc să căutăm manual prin arhive, AI-ul ne poate identifica rapid proiecte similare pe care le-am realizat în trecut, împreună cu informațiile relevante despre costuri și execuție. Astfel, avem un punct de plecare mult mai bun pentru o estimare realistă.

Bineînțeles, asta nu înseamnă că lăsăm AI-ul să stabilească singur prețurile sau să ia decizii comerciale în locul nostru. Costurile, soluțiile tehnice și condițiile finale sunt în continuare verificate și asumate de echipă.

Pentru client, beneficiul este simplu: primește mai repede o ofertă mai clară, mai bine structurată și mai ușor de înțeles.

Cred că adevărata valoare a AI-ului nu este că face munca în locul nostru, ci că ne permite să petrecem mai puțin timp pregătind documente și mai mult timp gândind soluții bune pentru clienți.

Cum au evoluat echipele agențiilor BTL în ultimii ani: roluri și competențe noi

Cred că echipele de BTL au evoluat foarte mult în ultimii ani, dar nu neapărat prin apariția unor roluri noi, ci mai degrabă prin dezvoltarea competențelor și prin adaptarea constantă la proiecte din ce în ce mai complexe.

Integrarea AI-ului a avut, bineînțeles, un impact important. Oamenii au început să lucreze diferit, să folosească instrumente noi și să își eficientizeze o parte dintre activitățile zilnice. Dar cred că evoluția vine și din natura proiectelor pe care le realizăm.

Fiecare proiect special ne pune în fața unor provocări noi. De multe ori, clienții își doresc lucruri pe care nu le-am mai făcut până atunci, iar asta ne obligă să căutăm tehnologii noi, materiale diferite și soluții constructive pe care poate nici nu le aveam în vedere cu câteva luni în urmă. Și cred că tocmai acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri în BTL: faptul că aproape fiecare proiect te poate învăța ceva nou.

Din exterior, BTL-ul poate părea uneori o ramură mai tradițională a publicității, mai ales dacă îl compari cu zona de digital. În realitate, lucrurile stau destul de diferit. Noi lucrăm constant cu tehnologii de producție, sisteme de iluminat, automatizări, echipamente digitale și soluții interactive care evoluează de la an la an. Până la urmă, suntem cei care trebuie să aducă toate aceste tehnologii în lumea fizică și să le facem să funcționeze împreună.

În ceea ce privește rolurile noi, sincer, nu pot spune că am simțit nevoia să inventăm funcții noi în organigramă. Avem în continuare oameni de strategie, creație, account management, proiectare și producție.

Ce s-a schimbat este nivelul de cunoștințe pe care îl așteptăm de la fiecare. Un om de creație trebuie să înțeleagă mai bine posibilitățile tehnice, un proiectant trebuie să fie permanent conectat la materiale și tehnologii noi, iar un project manager trebuie să poată coordona proiecte cu tot mai multe componente.

Nu cred că evoluția unei echipe se măsoară neapărat în câte roluri noi apar, ci în câte lucruri noi devin capabili să facă oamenii care sunt deja acolo. Iar pentru noi, fiecare proiect care ne scoate din zona de confort reprezintă o oportunitate de a învăța și de a deveni mai buni.

Ce skilluri noi căutați la specialiștii în BTL

Cred că, dincolo de experiență și competențele tehnice, cel mai mult căutăm oameni care își doresc să învețe și să evolueze constant.

Bineînțeles că ne dorim profesioniști foarte buni în domeniul lor, dar pentru noi este la fel de important să vedem că un om este curios, deschis la lucruri noi și capabil să își dezvolte competențele dincolo de specializarea lui. În BTL, mai ales atunci când gestionezi un proiect de la concept până la implementare, departamentele nu pot funcționa complet separat.

Ne dorim oameni tehnici care să înțeleagă și partea de creație, să înțeleagă ce își dorește un art director să obțină și să poată veni cu soluții constructive care să susțină acea viziune. La fel, ne dorim oameni de creație care să înțeleagă că o idee trebuie să fie nu doar spectaculoasă vizual, ci și realizabilă din punct de vedere tehnic. Să cunoască materialele, să înțeleagă limitările producției și să poată gândi concepte care chiar pot fi construite.

Iar în zona de account management, apreciem foarte mult oamenii care înțeleg procesul de producție. Un account care știe cum se construiește un element, cât durează anumite operațiuni sau ce implică un montaj poate oferi clientului răspunsuri mult mai rapide și poate anticipa probleme înainte ca ele să apară.

Nu ne așteptăm ca fiecare om să știe să facă meseria tuturor colegilor. Dar ne dorim ca fiecare să fie suficient de curios încât să înțeleagă măcar o parte din ceea ce fac ceilalți. Cred că atunci când oamenii înțeleg cum funcționează și celelalte departamente, comunicarea devine mai simplă, apar mai puține blocaje și soluțiile bune se găsesc mult mai repede.

Iar la echipa pe care o avem astăzi, tocmai asta apreciez cel mai mult: disponibilitatea de a învăța unii de la ceilalți și de a găsi împreună soluții, chiar și atunci când un proiect ne scoate complet din zona de confort.

Până la urmă, prefer un om bun în ceea ce face, dar care își dorește să învețe încă trei lucruri noi, în locul unui profesionist desăvârșit în domeniul său, dar care consideră că nu mai are nimic de învățat.

Cum va evolua piața BTL în următorii 5 ani

Cred că în următorii cinci ani BTL-ul va evolua într-un mod foarte frumos și, sincer, aștept cu mare curiozitate să văd ce ne rezervă viitorul.

Deja avem acces la tehnologii la care acum câțiva ani doar visam. Avem ecrane LED curbate și flexibile, pe care le putem integra în tot felul de forme și structuri, avem posibilitatea de a crea activări multisenzoriale, în care combinăm elementele vizuale cu sunetul, mirosul și alte experiențe care aduc consumatorul mai aproape de brand. Și cred că suntem abia la început. Multe dintre aceste tehnologii există deja, dar încă nu sunt exploatate la adevăratul lor potențial.

Cine știe ce vom putea face peste cinci ani? Poate vom avea holograme integrate în aproape orice activare sau experiențe pe care consumatorii le vor putea descoperi doar printr-o pereche de ochelari de realitate augmentată. Cert este că posibilitățile devin din ce în ce mai interesante, iar pentru noi, cei care trebuie să transformăm toate aceste idei în realitate, asta nu poate fi decât un motiv de entuziasm.

Așa că așteptăm și noi cu nerăbdare să vedem ce ne rezervă viitorul. Cine știe ce vom putea construi peste cinci ani?