Florin Nan (Asociatia Prietenii Padurilor): Imi doresc ca problema Padurilor si a Educatiei Silvice sa nu fie doar un subiect la moda, ci sa devina o preocupare constanta pentru CSR-ul din Romania

Florin Nan (Asociatia Prietenii Padurilor): Imi doresc ca problema Padurilor si a Educatiei Silvice sa nu fie doar un subiect la moda, ci sa devina o preocupare constanta pentru CSR-ul din Romania

Primii Prieteni ai Padurilor s-au reunit in numar de patru, in Rasnov, acum vreo trei ani.

Intr-o zi, Vlad, Magda, Horia si Florin n-au mai inghitit privelistea dezolanta a gunoaielor imprastiate prin padurea unde se plimbau si faceau sport aproape zilnic. S-au echipat cu manusi si saci, apoi s-au pus pe curatat. Au vorbit despre asta in stanga si-n dreapta, au format o asociatie, i-au stabilit niste obiective si au cerut sprijin. Intai, de la oameni voluntari, care au si raspuns. Au mai cerut si de la companii; ele n-au prea ridicat capul la chemare. 

Mai jos, Florin Nan ne povesteste cum s-a trecut de la vorbe la fapte, in ce fel a evoluat Asociatia in timp si, mai la final, ne ofera inca o perspectiva asupra CSR-ului din Romania (prima aici), vazut din scaunul de ONG-ist.

Tot el ne-a spus ca asociatia are un nume bine gandit. "Esenta ideii de prieten are la baza respectul si ajutorul reciproc si asta ar trebui sa ne fie relatia cu padurile care ne inconjoara".

Florin Nan, membru fondator al Asociatiei Prietenii Padurilor

 

Obiectivele Asociatiei

Obiectivul principal al Asociatiei este, de fapt, misiunea acesteia: Protejarea, conservarea, refacerea si dezvoltarea Padurilor din Romania pentru cresterea calitatii vietii comunitatilor umane, pastrarea biodiversitatii pentru generatiile viitoare si restabilirea echilibrului natural.

Un alt obiectiv este sa concepem si sa oferim societatii in general, si copiilor in particular, cele mai eficiente si necesare campanii de informare, educare si constientizare (privind importanta, rolul si functiile Padurilor). Ne dorim sa-i ajutam sa inteleaga, sa respecte, sa ajute si sa protejeze Padurea; si, astfel, propria viata.

Logo

 

Planuri de actiune

Dorim sa dezvoltam produsul educational "Educatia Silvica" si sa facem demersurile necesare ca incepand de anul viitor sa fie introdus ca materie optionala in scolile din intreaga tara.

Vrem ca in 2015 sa dotam asociatia cu un Cort (Stand) cu care sa fim prezenti la mai multe competitii sportive si evenimente (de exemplu, anul trecut am fost parteneri la Oktoberfest Brasov, unde au participat minm 200.000 de oameni) cu scopul de a ne afla in mijlocul comunitatilor si de a mari expunerea campaniilor si partenerilor nostri in fata catorva sute de mii de oameni (localnici si turisti) in fiecare an.

Este foarte important sa vorbesti fata in fata cu oamenii si sa le spui adevarul care, uneori, este incomod. Insa credem ca doar asa putem schimba cu adevarat lucrurile!

Dorim, de asemenea, sa ne dezvoltam (echipa si proiectele) si sa dotam asociatia (echipamente, cort evenimente, masina ,camere video outdoor...) pentru a deveni mai eficienti in indeplinirea misiunii.

 

De unde a venit ideea infiintarii asociatiei?

"Semnalul de alarma" a fost tras in constiintele noastre de cantitatile uriase de gunoaie care sufocau padurile prin care ne plimbam si faceam sport. 

Pur si simplu, am inteles ca nu mai putem astepta nimic de la nimeni - nici de la primar, nici de la guvern, nici de la UE, nici de la sfantul duh :) - si am trecut de la vorbe la fapte. Ne-am pus manusi, am luat saci cu noi si am inceput sa ne curatam la propriu tara de la radacini si izvoare.

La prima actiune am fost 2 persoane. La a doua, am fost 4 (Vlad, Magda, Horia si cu mine - cei 4 membri fondatori). La a treia actiune, am fost 100 (noi impreuna cu copiii din localitatea Holbav, judetul Brasov), dupa care au urmat peste 150 de actiuni la care au venit mai mult de 1.500 de oameni alaturi de noi.

La inceput

 

Surse de finantare. Evolutie

Pana acum, in proportie de 90%, finantarea activitatii asociatiei s-a bazat doar pe resursele personale ale membrilor fondatori. Insa am avut si 4 sponsori care s-au implicat financiar in campaniile noastre.

Suma totala atrasa din parteneriate si sponsorizari in 3 ani a fost in jur de 4.000 de euro. 2.000 de euro in 2013 si 2.000 de euro in 2014, dar asta pentru ca strangerea de fonduri nu a fost o prioritate pentru noi.

Aici poate ca am gresit putin si poate ca altfel am fi evoluat mai rapid. Am fost idealisti crezand ca putem face totul fara prea multi bani.

Totusi cred ca aceasta abordare a fost una normala si naturala avand in vedere ca fiecare avem in paralel si un job (un avocat,un psiholog,un business-man si un inginer silvic)! Am crescut (precum padurea) incet si sigur ,nu am fortat nimic si am avansat pe masura ce societatea civila si companiile au apelat la serviciile noastre.

 

Estimare de buget pentru 2015

Pentru 2015 ne propunem sa gasim parteneri impreuna cu care sa punem in miscare toate proiectele noastre, sa dotam corespunzator asociatia si sa ne marim echipa (ne dorim 1-2 angajati) pentru a fi mai eficienti in indeplinirea misiunii.

Cu cat vom avea mai multe resurse la dispozitie, cu atat vom putea fi prezenti in mai multe comunitati cu actiunile si campaniile noastre. Minim 150.000 de euro este bugetul pe care ni l-am propus pentru 2015.

150.000 de euro este echivalentul cifrei de afaceri pe care o are o firma medie care taie busteni sau exploateaza padurea.

 

Extinderea asociatiei la nivel national

Ne propunem sa facem trecerea organic cum am facut-o si din Rasnov - unde am inceput - spre localitatile invecinate: Brasov, Poiana-Brasov, Predeal, Bran, Zarnesti sau Holbav.

Vom trece de la nivel local la nivel national pe masura ce vom avea parteneri care doresc sa-si asocieze imaginea cu proiectele noastre si care doresc sa ajute padurile si comunitatile umane in mijlocul carora traiesc si isi dezvolta afacerile. Credem ca dezvoltarea va fi direct proportionala cu utilitatea actiunilor noastre pentru societate.

 

Trei proiecte recente ale asociatiei

- Am realizat primul manual de "Educatie Silvica" pe care am inceput sa-l introducem in premiera in scolile din Romania (prima scoala in care a ajuns manualul in aprilie 2015 a fost cea din Holbav, judetul Brasov), convinsi fiind ca educatia este cea mai eficienta modalitate pe termen mediu si lung prin care vom reusi sa ne protejam cu adevarat padurile.

Manualul luat in primire pentru prima data in aprilie 2015, intr-o scoala din Holbav

 

- Am reusit prin cele peste 150 de actiuni de ecologizare desfasurate in 3 ani cu 15.000 de voluntari sa curatam toate padurile din Rasnov, Brasov si Poiana-Brasov.

Cand privesc in spate, cred ca fiecare actiune de ecologizare organizata de noi a fost, de fapt, un "mini-protest constructiv" prin care am dorit pe de o parte sa aratam societatii adevarul despre impactul negativ pe care-l avem noi toti asupra padurilor, dar si faptul ca, din fericire, sta in puterea noastra sa schimbam in bine lucrurile - chiar si atunci cand nu avem la dispozitie decat vointa si prieteni.

Importante la aceste actiuni de ecologizare sunt curatenia in sine, dar si valoarea educativa, cea de constientizare, si faptul ca am reusit sa implicam in aceste actiuni intreaga comunitate!

Impactul benefic imediat asupra padurilor il masuram in suprafata de padure curatata si cantitatea de gunoi stransa sau in numarul de arbori plantati (in cazul actiunilor de plantare).

Impactul pe termen mediu si lung il masuram in numarul de voluntari care participa la actiunile noastre sau in numarul de persoane (copii si adulti) care beneficiaza de campaniile noastre de informare educare si constientizare (20.000 de persoane pana in prezent).

Mini-protest constructiv

 

- Am pus bazele "Silvoeticii". Poate e prematur sa vorbim despre acest proiect aflat la inceput de drum, dar el ocupa un loc special in sufletele noastre.

Credem cu tarie in necesitatea dezvoltarii "Silvoeticii" care este o stiinta inter si multidisciplinara ce studiaza interactiunea Omului ca individ si specie cu Ecosistemele Forestiere si care, intr-un viitor nu prea indepartat, va incepe sa-si arate utilitatea.

 

Targeturile catre care comunicati

E vorba de companiile cu care impartasim aceleasi valori si care doresc sa-si asocieze imaginea cu proiectele noastre. 

Cu potentialii parteneri avem intalniri in cadrul carora discutam despre:
- nevoile de comunicare si de imagine ale partenerului;
- situatia reala a Padurilor - amenintarile, vulnerabilitatile, urgentele acestora;
- solutiile si proiectele propuse de noi prin care, impreuna, sa putem contribuim la imbunatatirea situatiei in care se afla padurile si comunitatile;
- beneficiile implicarii comune in proiecte ce vizeaza protejarea Padurilor.

Principalul nostru canal de comunicare este Facebook-ul, pentru ca ne permite usor si rapid sa transmitem informatii si sa comunicam rezultatele actiunilor noastre. Site-ul asociatiei si presa locala sunt canale secundare ca pondere.

 

Colaborari cu agentii 

Pe partea de comunicare, am lucrat cu agentia de publicitate Zacusca Labs din Brasov, care ne-a ajutat sa transformam gandurile in realitate. Ei ne-au asezat "in pagina" tot ce gandeam: site (urmeaza un refresh cat de curand), mape de prezentare, carti de vizita, manualul de educatie silvica samd.

Florin (stanga) impreuna cu Mihai Mihu (CEO, Zacusca Labs)

 

Campanii de awareness pentru Asociatie

Campaniile au fost si sunt in continuare reprezentate de actiunile noastre si rezultatele lor.

Comunitatea de aproape 4.700 de membri de pe Facebook, incurajarile si sustinerea prietenilor, dar si faptul ca alaturi de noi au venit la actiuni peste 1.500 oameni (elevi, studenti, profesori, consilieri locali, primari etc) ne-au determinat sa mergem mai departe si sa continuam sa credem ca proiectele si actiunile noastre sunt utile si necesare.

 

Companiile care v-au sprijinit

Partenerii nostri de pana acum au fost:

- SC Goscom SA (societatea ce asigura salubritatea si serviciile de apa-canal in Rasnov) si Kronospan au sustinut financiar campania "Salveaza Bradul de Craciun"din 2014;
 - Kronvest Brasov in 2013 ne-a sustinut o parte din cheltuielile curente ale asociatiei.
- Urban SA si Comprest SA - societatile de salubritate din Brasov - ne-au oferit saci de gunoi si ne-au ajutat sa evacuam din padure gunoiul rezultat in urma actiunilor.

 

In etapele de curatare a padurilor, ce tip de ambalaje-gunoi predomina?

60% din gunoaiele pe care le scoatem din padure sunt ambalaje de plastic si aluminiu (ale tuturor marcilor de bere, sucuri, apa, dulciuri, tigari, alimente...cam tot ce transporta si consuma turisti la munte).

Peisaj idilic, varianta "inainte"

Recolta


Restul de 40% sunt tot felul de gunoaie care sufoca astazi fara exagerare toata tara: resturi de materiale de constructii, televizoare, frigidere, cauciucuri, bidoane de ulei, scutece de copii, mobila, incaltaminte, haine etc. Absolut tot ce gasesti intr-o groapa de gunoi!

Recolta 2


Incet si sigur, in 25 de ani de lipsa de reactie, Padurile au fost transformate din oaze de puritate si frumusete in gropi de gunoi, fara ca cineva sa observe asta. Ca doar Padurea nu poate striga dupa ajutor si, totusi, pana vor ajunge gunoaiele la etajul fiecarui ministru (ca sa inceapa sa fie pusa in aplicare legislatia) va mai dura un pic.

 

V-ati dus catre companiile producatoare in a le cere sprijin ca parte din politica lor de CSR?

Am scris mail-uri catorva companii, insa am primit o liniste totala... nici o reactie.

Ne-au cautat angajatii fabricii de bere Ursus din Brasov si diferite organizatii politice pentru a organiza actiuni impreuna, insa dupa cum vedem noi de aici lucrurile, decizia se afla la Bucuresti (cel putin pentru brandurile cu care am interactionat noi: Ursus si Ciucas).

Este destul de greu sa explicam notiunile legate de CSR aici la Brasov. Parca trebuie sa alfabetizam manageri in acest domeniu. Notiuni simple de bun simt precum solidaritate si implicare sociala/de mediu par niste mesaje codificate transmise de o civilizatie extraterestra - fara exagerare.

Toti ne incurajaza sa mergem mai departe, dar foarte putini se implica desi este necesar - atat legal, cat si moral - sa o faca.

Cred ca este vorba de un limbaj triplu ce a contorsionat constiinta sociala in ultimii 25 de ani - una simtim si gandim, alta zicem si apoi facem altceva. Poate asta este si motivul pentru care nu putem avansa mai repede ca societate si ca tara.

In mediul de afaceri local (Brasov) toata lumea este blocata in ceea ce priveste CSR-ul pentru ca inertia este fantastica, iar neincrederea si suspiciunea sunt mai mari decat dorinta de a ne face impreuna viata mai buna.

Este ca si cum ne-am afla cu totii pe o barca ce se scufunda incet si sigur, dar nimeni nu reactioneaza, desi e in interesul tuturor sa o faca. Parca nimeni nu mai crede ca ne putem salva padurile, viata si viitorul, desi toti sunt constienti ca asa nu se mai poate si ca impreuna trebuie sa facem ceva.

 

CSR-ul in Romania

Simt ca CSR-ul in Romania (pe partea de protejare a mediului in general si a Padurilor in particular, unde cunosc in detaliu situatia) este o forma fara fond.

Altfel, nu-mi pot explica diferenta intre bugetele alocate sau amploarea campaniilor promovate (la TV, online samd) si efectele acestora "aici jos la firul ierbii" (in comunitati si paduri).

Companiile doresc notorietate si transfer de 'imagine curata' mai mult decat doresc rezultate pozitive reale. Din nou, altfel nu-mi explic de ce nu se pune accentul pe chestiuni simple, clare si cu impact, care sa schimbe cu adevarat situatia delicata in care se afla astazi Padurile din Romania.

Cred, de asemenea, ca si cadrul legislativ ar trebui sa stimuleze si sa favorizeze companiile care se implica in proiecte comunitare si de mediu.

 

Ce ti-ar placea sa fie diferit in activitatea de CSR a companiilor?

Mi-ar placea ca ABORDAREA sa fie diferita in CSR.

Companiile ar trebui sa se implice mai mult in campanii vitale pentru noi toti, in campanii cu adevarat necesare societatii, precum cele din domenii ca Educatia si Protejarea Mediului.

Mi-ar placea sa vad companii mult mai "umane", mult mai atente la nevoile societatii si mult mai usor de abordat de catre ONG-uri si de catre societatea civila, iar birocratia interna sa fie inlaturata complet pentru a se putea trece mai rapid de la vorbe la fapte.

Imi doresc ca problema Padurilor si a Educatiei Silvice sa nu fie doar un subiect la moda, ci sa devina o preocupare constanta pentru CSR-ul din Romania. 

Odata cu aceasta preocupare, imi doresc sa apara si un nou termen in limbajul de specialitate: Corporate Social & Environmental Responsibility. Pentru ca, indiferent cat am incerca, nu putem trata separat problemele sociale si cele de mediu.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Pozitii

Subiecte

Sectiune



Related