Parcă se conturează din ce în ce mai tare un numitor comun în ce privește meseria de DTP-ist: e bine să fii autodidact. Pe măsură ce oamenii din agenții sau freelanceri vorbesc liber despre asta, vedem cum latura practică, învățatul de unde se poate, confruntarea cu orice fel de brief, în lipsa unor standarde “ca în afară” fac totuși ca proiectele să apară pe piață.
“DTP-ul este finalul de linie pentru proiectele care au implementare care folosește tiparul. DTP-ul nu se înțelege bine cu nimeni :)”
Dar oare să fie ultimele? DTP-istul e o specie pe cale de dispariție, e de părere Dan Butoi, Pre-Press Manager Cheil | Centrade, poate și de aia e bine să-i facem o recapitulare de la epoca 16 RAM până în prezent.
DTP = desktop publishing. Definiția datează de la sfârșitul anilor '80, începutul anilor '90. Este o definiție generală care nu descrie precis natura muncii. În România DTP-istul este cel care pregătește materialele pentru producție. Afară face și procesarea documentelor pentru prezentare la client. Sunt două etape diferite. Afară, pregătirea pentru producție ține foarte rar de agențiile de publicitate.























