#CișmigiuMonAmour. Parcul Cișmigiu se salvează cu iubire

#CișmigiuMonAmour. Parcul Cișmigiu se salvează cu iubire
Cismigiu Mon Amour - Lansare proiect, foto: Alexandru Ion

Emoție. O parte importantă din fundația Bucureștiului. Atmosferă, poezie, inspirație. Tinerețe. Locul unde au spus pentru prima oară ”te iubesc”. Sunt doar câteva dintre amintirile pe care le au despre Cișmigiu oamenii implicați în campania Cișmigiu Mon Amour. Un proiect creativo-civic gândit de Ioana Nicolescu și realizat cu ajutorul fotografului Oltin Dogaru și al prietenilor parcului, care a împlinit recent 165 de ani de existență.

O serie de nume cunoscute din diverse domenii, printre care Victor Rebengiuc, Marius Manole, Vladimir Drăghia, Andrei Leonte, Sonia Argint Ionescu, Cristina Stănciulescu și mulți alții, au răspuns ”prezent” la chemarea Ioanei de a salva împreună Cișmigiul. Toți acești oameni au în comun spiritul civic și iubirea pentru Parcul Cișmigiu, iar demersul curajos și creativ al Ioanei Nicolescu reprezintă una dintre inițiativele civice de ocrotire a spiritului autentic al Grădinii Cișmigiu.

Cișmigiul este pentru mine emoție și un punct central al existenței mele. Nu am călătorit foarte mult în afara Bucureștiului, dar cunosc fiecare colț, fiecare piatră din parc și îmi place să mângâi cu privirea copacii. Îmi este foarte greu să-l văd așa batjocorit și călcat în picioare. De aceea m-am implicat în inițiativa #CișmigiuMonAmour, care are un mesaj frumos și este exact ce trebuie. Un proiect necesar, spune Victor Rebengiuc.

Dacă istoria Cișmigiului nu este importantă pentru cei care poate abia au ajuns în București, pentru cei care nu au amintiri în acest parc, poate poezia parcului, așa cum există ea acum, poate înseamnă ceva. Sper să susținem cât mai mulți acest proiect civic prin semnarea petiției”, spune Vladimir Drăghia.

Am decis să mă împlic în această campanie pentru că nu vreau să ajung bătrân, să mă uit în stânga și în dreapta și să nu pot să respir. Iar apoi să o privesc pe fiică-mea și să știu că nu am făcut nimic ca să las o lume mai bună în urmă, în care ea să trăiască. Eu vreau să am conștiința împăcată că am încercat. Cred că este momentul să începem să ne preocupăm mai mult de aerul pe care îl respirăm, să vorbim și despre astfel de proiecte de conservare a naturii, atunci când vorbim despre politică și administrație publică.

Ioana Nicolescu este consultant luxury în domeniul fashion & design, cu o experiență de peste 15 ani în modă și lux la Paris, unde a lucrat pentru branduri precum Dior, Prada sau Comme des Garçons. Fashion contributor pentru edițiile românești ale unor reviste ca ELLE, Marie Claire, Forbes Life și Harper’s Bazaar, Ioana este antreprenoare și creatoarea Code Noir Style – un „caiet” virtual de lifestyle. În ultimii ani, își împarte viața între Paris și București, iar când se află în România a decis ca, printre îndatoririle și activitățile sale obișnuite, să facă loc și implicării în proiecte civice.

Am stat de vorbă cu Ioana Nicolescu despre conceptul campaniei Cișmigiu Mon Amour, despre oamenii care i s-au alăturat în acest demers și despre provocările cărora echipa de creație a trebuit să le facă față. 

  

Legătura cu Parcul Cișmigiu

 Mă leagă povești foarte personale de acest parc. M-am născut lângă Cișmigiu, unde ai mei au locuit de trei generații. Când m-am întors în țară, acum cinci ani, tot aici s-a nimerit să locuiesc, aproape de locul unde am crescut. Pentru mine, Cișmigiul este o poveste de familie, de viață. Îmi aduce aminte de bunica, de ierni grele și de veri călduroase, când abia așteptam să mă plimb pe lac.

Aici am făcut primii pași, am mâncat prima vată de zahăr, pe aici treceam cu mapele de desen sub braț ca să ajung la cursurile de la Tonitza, aici mi-am sărbătorit zile de naștere și, ca la mulți alții, aici s-au născut și câteva povești de dragoste. Iar faptul că văd că, de doi ani este atât de neiubit parcul ăsta, atât de neglijat și batjocorit, mă umple de o furie constructivă. Așa s-a născut proiectul Cișmigiu, Mon Amour. Așa se întâmplă la mine, din ceva negativ va ieși întotdeauna ceva pozitiv.

 

 

 

 

Despre inițiativa civică 

Inițiativa a pornit firesc, din constatarea unei mari lipse de informație. De câte ori întrebam în jurul meu despre proiectul Primăriei de reabilitare a grădinii Cișmigiu votat astă-vară, mă loveam invariabil de „am auzit ceva, dar nu știu despre ce este vorba”.

De la prieteni care stau lângă parc, la vecini sau comercianți mici din cartier, mi-am dat seama că nu se știe public nimic despre un proiect votat, cumva, pe tăcute, dar care va avea loc sub nasul nostru. Oamenii nu cunosc planul Primăriei, în ce constă el, nu știu că este vorba de 10 milioane de euro din fonduri europene, care vizează trei ani de lucrări de betonare și construcții în parc, printre care și creșterea spațiilor comerciale existente.

Iar dacă oameni care traversează zilnic parcul sau care locuiesc lângă Cișmigiu nu știu aceste lucruri, cum să știe, atunci, ceilalți bucureșteni sau iubitori ai Cișmigiului din alte orașe? Astfel, ideea inițiativei a venit dându-mi seama că i-aș putea implica, într-o primă fază, pe oamenii din jurul meu, ceea ce ar putea face fiecare dintre noi mai departe.

Apoi, am vorbit cu Oltin Dogaru – unul dintre cei mai buni fotografi de modă de la noi și un om deosebit, care îmi este foarte drag – căruia i-am propus să facem o serie de video, mai ales că și el are multe amintiri legate de parc și am avut aceeași viziune asupra conceptului.

 

Conceptul campaniei

Conceptul este simplu: dacă vorbești în jurul tău, în cercul tău de prieteni și de oameni cu care lucrezi, în comunitatea ta, despre lucrurile pe care le consideri importante pentru toți, poți începe să schimbi, concret, ceea ce nu este benefic. Nu trebuie să așteptăm să facă autoritățile ceva pentru noi. În plus, încă nu ne dăm seama ce forță reprezentăm ca simpli cetățeni și cum putem ameliora lucrurile de care ne pasă. Și asta poate să o facă oricine își propune să se implice.

Cei care au acceptat invitația mea au fost rugați să se informeze întâi asupra proiectului Primăriei și să-și formeze o părere proprie prin documentația disponibilă online, care este verificată de oameni de specialitate (arhitecți, peisagiști, avocați). Apoi au fost provocați să răspundă liber la câteva întrebări, în fața camerei. Rezultatul a depășit așteptările noastre, iar exercițiul a dat naștere unor întâlniri foarte faine, unde s-au cunoscut oameni care nu fac neapărat parte din același mediu, dar care-și doreau același lucru: să protejeze Cișmigiul. Ne-am dorit să fie oameni diverși, de vârste variate, iar fiecare să se simtă confortabil să vorbească liber.

Aici am avut norocul să mă pot consulta cu Patricia Mihail în toate etapele proiectului. Patricia avea aceeași viziune asupra conceptului creativ și a spiritului civic și etic al proiectului, iar ce este cel mai remarcabil este faptul că s-a implicat 200%, chiar dacă se află la Londra. De exemplu, ea găsit numele proiectului care a devenit Cișmigiu Mon Amour. Fără ea, proiectul acesta de suflet nu ar fi fost dus așa frumos mai departe și nici nu ar fi existat în forma lui finală. O cunoșteam ca profesionistă în domeniul comunicării și am descoperit în Patricia un minunat om de echipă, cu care nu am avut senzația că lucrez, atât de firească și de fluidă a fost colaborarea noastră.

 

Obiectivele

Cel mai important obiectiv al campaniei #CișmigiuMonAmour este de conștientizare și popularizare a unui proiect încropit în mare grabă, care va distruge Cișmigiul așa cum îl cunoaștem noi. Am dorit să arătăm că, de multe ori, cele mai eficiente acțiuni sunt cele mai simple, care sunt la îndemâna oricui. Suntem zilnic bombardați cu vești proaste, cu fake news și materiale menite să ne destabilizeze. Însă, dincolo de asta, mesajul nostru pentru bucureșteni este că starea Cișmigiului, precum și a orașului în care trăim, ar trebui să reprezinte o prioritate.

Proiectul nostru creativo-civic se alătură, astfel, acțiunilor de salvare a grădinii Cișmigiu începute în vară de prietenii din grupul Cișmi Civic. Aceste inițiative urmăresc atât informarea corectă asupra situației exacte a parcului și stadiul proiectului Primăriei, cât și o serie de alte demersuri, ca, de exemplu, scrisori deschise adresate Primăriei, petiții online sau acțiuni de fundraising, pentru a putea obține fonduri suficiente pentru demersurile legale necesare și asistență juridică.

 

Oamenii care s-au alăturat proiectului

Ne-am dorit să fie oameni pentru care autenticitatea este fundamentală, cu care să ne putem identifica cu toții și care sunt sincer îndrăgostiți de Cișmigiu. Apoi, am căutat să fie din zone diferite și să reprezinte o anumită diversitate, ceea ce ni s-a părut iarăși esențial pentru proiect.

Toți s-au implicat cu tot ce au putut și știut mai bine: de la artiști, precum domnul Victor Rebengiuc, care iubește necondiționat parcul, Marius Manole, care a venit între o repetiție și o filmare, Andrei Leonte, care a făcut un ocol în drum spre un turneu, la geologul Liviu Giosan, arhitectul Lou Gelehrter, președintele OAR București Emil Ivănescu, jurnaliștii Sonia Argint Ionescu, Cristina Stănciulescu și Marius Constantinescu sau actorul și sportivul Vladimir Drăghia.

Reacțiile generației Z au fost și ele rapide: instagrammerii Renata Bota & Christian Balazs, Alexandru Mihai, communication strategist, sau vloggerița Maria Zvinca nu au ezitat să-și ia din timp pentru a filma câteva minute despre Cișmigiu.

Dar mai sunt și oamenii nevăzuți care au făcut #CismigiuMonAmour ceea ce este, oameni pe care poate nu-i vedeți pe ecran, dar care au avut grijă de fiecare detaliu, începând cu cei menționați deja – Patricia Mihail, omul de PR & comunicare pentru întreaga campanie, David Muntean, artistul de la montaj, precum și Filip Stanciu, care ne-a ajutat cu sunetul, sau make-up artist-ul Tania Cozma. Antropoloaga Alexandra Ion, foarte implicată din primele secunde în acțiunile de salvare a Cișmigiului, a ajutat activ și în procesul de producție a videourilor și a fost o prezență constantă de la etapele creative la evenimentul de lansare sau comunicarea inițiativei noastre.

În plus, am avut parte de un sprijin important și în cadrul evenimentului de lansare a proiectului: Anca Ungureanu, care ne-a ajutat cu spațiul Mezanin de la Palatul Universul, fotograful Alexandru Ion, care a devenit un susținător pasionat al inițiativei noastre, dar și George de la Smart Tehnic, care s-a ocupat de toată partea tehnică, astfel încât clipurile să fie văzute și auzite așa cum ne-am imaginat.

Și ce este, de asemenea, foarte important de precizat: toți oamenii implicați în acest proiect, oricât de mult sau de puțin, în oricare stadiu al său, au făcut acest lucru fără nici un imbold financiar, punându-și la dispoziție timpul, energia și resursele din pură convingere – lucru pentru care le mulțumesc.

 

Etapele de creație

Ideea era clară de la început, cred că de aceea a și mers totul relativ repede. Scopul principal a fost cel de awareness, de atragere a atenției asupra unei cauze în care credem. Apoi, din perspectiva creativă, ne-am dorit un rezultat care să ne reprezinte, de aceea și alegerea de a alterna secvențele alb-negru cu cele color.

Ne-am dorit să fie pus accentul pe mesajele celor care s-au implicat în proiect, într-un fel simplu din punct de vedere grafic, iar lucrul acesta este subliniat de felul ingenios în care Oltin a ales să filmeze clipurile. Pe lângă un stil romantic și elegant, Oltin vede lucrurile cu sufletul, ceea ce era esențial pentru mine. Apoi, cunoaște fiecare colț din parc, fiind elev la liceul Lazăr în adolescență, iar primele poze făcute de el vreodată au fost realizate chiar în parc.

Apoi, a fost important să creăm un spațiu de confort, în care fiecare să se poată exprimă liber și să-și deschidă sufletul. În mod intenționat nu am discutat foarte mult înainte de filmare, ca să păstrăm nota personală a fiecăruia.

Montajul este o altă etapă creativă importantă, unde am avut marea șansă de a-l coopta pe David Muntean, unul dintre magicienii din spatele materialelor de la Recorder. Pe lângă experiența unui reporter de teren, David are un univers vizual foarte apropiat de cel al lui Oltin, ceea ce era esențial pentru proiect și rezultatul pe care ni-l doream.

Mai pot spune că a fost important ca o parte a campaniei să fie realizată și gândită în alb-negru – nu atât pentru aspectul vizual, cât pentru faptul că situația de azi a Cișmigiului nu are loc de griuri colorate.

 

Provocări și obstacole 

Partea cea mai grea a fost să-i prindem în câteva zile de filmări pe toți cei care au dorit să se implice, pentru că – în paralel – toată lumea începuse cu sezonul de toamnă, festivaluri și deplasări. Dacă Oltin făcea slalom printre shooting-uri de campanii sau pictoriale, iar David – printre reportaje, mi s-a întâmplat să orchestrez ședințele de filmări de la Paris sau în plin Festival Enescu, pe lângă alte două mari proiecte în curs.

Apoi, ne-am mai lovit de câteva presupuneri bine înfipte – am avut câțiva oameni, ce-i drept puțini, care presupuneau din start că este vorba de un proiect cu tentă politică și că cineva cu siguranță ne-a plătit să facem treaba asta. M-a șocat că era greu de crezut că vrem să facem așa ceva pe timpul și resursele noastre și că nouă chiar nu ne iese nimic. Ceea ce a fost trist, pentru că este destul de simplist să reduci totul la „ce-ți iese din treaba asta” și să-ți pierzi așa umanitatea încât să nici nu mai recunoști când ai în față un demers sincer. Partea pozitivă a acestor presupuneri a fost seria de discuții declanșate în urma lor, dincolo de dialogurile despre proiect, au făcut să ne cunoaștem mai bine cu oamenii care ne-au susținut.  

 

Reacțiile opiniei publice

Chiar dacă ne așteptam la un impact puternic, am fost impresionați de avalanșa de reacții și mesaje pozitive. Prieteni, cunoscuți și mulți necunoscuți au răspuns cu multă emoție și dorința de se implica. Este întotdeauna o surpriză faină să vezi cum câteva imagini și cuvinte spuse din inimă au puterea de a motiva oameni. Sperăm să stârnim un drag cât mai mare de Cișmigiu. Ceea ce mă bucură grozav este că oamenii își dau seama că au pâinea și cuțitul, că au puterea să schimbe decizii ce par bătute in cuie, dacă sunt împreună – și cred că aceasta este reacția cea mai plăcută și de care sunt cea mai fericită că am reușit să o provocăm prin proiectul nostru.

 

Gânduri după lansare

La nivel uman, sper să ne dăm seama de cât de puțin este nevoie ca să putem schimba soarta unui parc, dacă reacționăm împreună. Și să se oprească acest plan în varianta sa actuală. După Cișmigiu, urmează proiecte de „reabilitare” a parcurilor Carol și Herăstrău. Nu cred că așa se construiește un oraș pentru viitoarea generație, în care aceasta să se poată bucura de o viață mai bună. Și nu cred că așa le oferim un viitor tinerilor.

Și nu este vorba de un gest cu vreo conotație politică – acționăm pentru a da un exemplu de ceea ce numesc eu bunul simț civic al fiecăruia. Pe lângă conștientizarea situației reale a parcului la nivel de București și la nivel național, dorim ca cei care s-au ocupat de crearea acestui proiect să se gândească bine, înainte de a-l pune în practică, la implicațiile lui ireversibile, la comunitatea din jurul parcului, la arborii seculari declarați monumente istorice – la Cișmigiu, oaza de verdeață din inima unui oraș saturat de betoane. 

Cine dorește să se implice, poate semna petiția pentru solicitarea transparenței din partea Primăriei, în legătură cu proiectul de restaurare a Cișmigiului, precum și refacerea acestuia respectând caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Subiecte

Sectiune



Related