Albirea, corectitudinea politică și limitele confuze ale PR-ului

Albirea, corectitudinea politică și limitele confuze ale PR-ului

Pare că e din ce în ce mai greu, zilele astea, să delimitezi nuanțele de gri care separă albul de negru. Reperele se schimbă și e firesc să fie așa. Iar companiile încearcă să țină pasul cu pulsul societății. Brandurile dau două teste importante în relația cu consumatorii și cu mediul social din care fac parte. Pandemia și protestele mondiale împotriva urii rasiale au pus la treabă companiile să își corecteze mesajele de brand ori să facă dispărute din piață produsele care ar putea atinge sensibilități. 

Orice asociere a vreunui brand cu rasismul este de netolerat, și-au dat seama marile companii în 2020, iar încercarea de a arunca, din fugă, orice astfel de conexiune cu trecuturi învolburate, dă naștere unei mari zone gri a deciziilor de marketing și revizuirea unor serii întregi de produse, servicii, campanii. Aceste anunțuri sunt urmate de supărare și încântare, deopotrivă. Tabăra celor speriați de exagerările corectitudinii politice și cea a oamenilor care aplaudă aceste măsuri. Până la urmă, ele aduc în prim plan o altă discuție importantă, cea despre etica în business și sănătatea consumatorilor. 

Săptămâna trecută Unilever a anunțat că înlătură termeni precum ”albire” din gama sa de produse de îngrijire a pielii, deoarece acuzațiile de rasism împotriva companiei s-au intensificat. La două zile distanță, a ieșit public și L’Oreal cu decizia că elimină cuvintele ”alb/albire, luminos, purificator” din ambalajele produselor sale de uniformizare și albire a tenului.

Cei doi uriași sunt cei mai importanți vânzători de cosmetice pentru albirea pielii în țări din Asia, Caraibe și Africa. Spre deosebire de zonele unde oamenii sunt disperați să se bronzeze, aici se caută o culoare mai deschisă a pielii. Iar ea face diferența când vine vorba despre nivelul de educație, poziția socială și, implicit, accesul la joburi mai bune. Sau la rolurile de la Bollywood.

Sunt studii care arată că tot mai multe femei care nu au pielea deschisă folosesc creme, măști și loțiuni care fac tenul mai alb. Iar acest trend a ajutat marile corporații să se bucure de cifre de afaceri uriașe în ultimii ani. Discuția despre cât de periculoase sunt ingredientele din aceste produse este veche, dar ea pare să capete acum o mai mare vizibilitate în contextul luptei împotriva rasismului.

S-a dezbătut și la noi pe rețelele de socializare măsura anunțată de L’Oreal. Unii oameni din comunicare au făcut direct glume, motivând că s-a exagerat. Alții s-au supărat pe corectitudinea politică. Și sunt cei care au dezbătut mai domol și fin subiectul.  

 

 

 

  

 

 

Puteți să stați mai mult la citit comentariile de la postarea lui Alexandru Pomană. Aici s-au strâns mai mulți specialiști în comunicare și au analizat situația nuanțelor de alb de pe piață:

 

Dintre companiile cosmetice, până acum doar Johnson & Johnson a promis că va înceta să vândă creme pentru albirea pielii în Asia și Orientul Mijlociu. Celelalte companii retrag cuvinte. E un început și ăsta. De încercare de a înțelege lumea în care trăim și cât de subtile sunt efectele rasismului și ale discriminării. 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Companii

Subiecte

Sectiune



Branded


Related