[PR de muzeu] Alina Gheorghe si Mihai Dumitrache: Nu exista, din pacate, la fel ca in occident, "cultura" de a merge la muzeu. Nu avem vizitatori, pentru ca ei nu sunt formati

,,La muzeu este plictisitor”/,,ce o sa vedem noi asa interesant acolo”/,,nu o sa intelegem nimic din ce o sa ni se povesteasca”. Toate sunt stereotipuri pe care PR-ul de muzeu trebuie sa le depaseasca atunci cand incearca sa le arate oamenilor ce inseamna cu adevarat o astfel de institutie: cultivarea gustului, descoperirea de perspective noi si invatare intr-un mediu relaxat.

In incercarea de a schimba aceste perceptii, Alina Gheroghe, referent al Biroului de Comunicare-Marketing si Mihai Dumitrache, manager interimar al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, au inteles ca procesul de modernizare al unui muzeu nu poate avea loc fara o prezenta activa pe social media. In incercarea de a elimina din mintea oamenilor asocierea muzeului cu o activitate plictisitoare, au inceput colaborari cu diverse radiouri, au organizat concursuri care sa amplifice interactiunea cu publicul si au inceput colaborari cu muzee din strainatate.

Sunt foarte putine muzee in Romania care au bloguri sau pagini de Twitter ori utilizeaza in mod curent newsletter pentru a anunta activitatile muzeului. Toate acestea sunt argumente care sustin necesitatea adoptarii unor practici moderne de PR in muzee, adaptate la modul in care au evoluat relatiile publice astazi sub impactul noilor tehnologii de comunicare.

In fata provocarilor create de lockdown si din dorinta de a pastra vie relatia cu publicul, s-a nascut pagina de Instagram a Muzeului. A fost momentul in care si-au dat seama ca pentru public, mediul online a devenit modul esential prin care mesajul pe care muzeele vor sa il transmita se poate dinamiza. Odata cu pandemia, publicul a devenit critic si nerabdator, de aceea e necesar sa i se reaminteasca de cum te transforma o vizita la muzeu. Mai multe despre cum s-au adaptat nevoilor publicului, sensibilitatile PR-ului de muzeu si provocarile aduse de pandemie ne-au povestit Alina si Mihai in raspunsurile lor commune de mai jos.

Primul contact cu Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

,,Muzeul trebuie sa fie o scoala de istorie a gustului - si, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa intinda mana catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cat poate mai mult." Acesta este mott-ul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, un muzeu de importanta judeteana, infiintat in anul 1955 prin stradania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache. Prima intalnire pe care am avut-o cu muzeul a fost in calitate de vizitator. Insa, se poate spune ca am inceput sa-l cunosc cu adevarat din momentul in care am inceput sa lucrez aici.

Astfel, am incercat sa realizam o analiza SWOT, pentru a vedea punctele slabe, care ne pun in pericol, punctele tari, sursa interna de energie, putere, creativitate si care sunt oportunitatile, dar si amenintarile mediului extern, aflat in plina miscare si evolutie. Atat eu, cat si colegii ne-am concentrat toate eforturile spre a schimba lucrurile in mai bine: am lucrat la prezenta din mediul online (tinand seama de amploarea pe care au luat-o retelele de socializare, la promovarea muzeului prin intermediul mass-mediei si la consolidarea relatiei cu publicul, incercand sa le punem la dispozitie o oferta educationala variata, interactiva. Numai prin modernizarea muzeelor, lucru care presupune o vizibilitate crescuta in social media, prejudecatile oamenilor fata de noi se vor reduce.

Experienta ma ajuta sa stiu foarte bine ce se intampla in cadrul muzeului, ce nu se intampla si ce solutii trebuie gasite pentru remedierea acestor probleme, iar cunoscand si oferta celorlalte muzee din tara, stiu ce imi doresc sa vad in muzeul meu, ce ma atrage si ar putea sa atraga si pe alti consumatori de cultura. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova prin cele 17 sectii muzeale deschise publicului, valorifica expozitional, stiintific si cultural-educativ, creatii materiale si spirituale din patrimoniul prahovean, national si universal, dar se confrunta cu o lipsa de vizibilitate atat in media, cat si in constiinta publicului prahovean, vizitator de muzee, care din pacate este din ce in ce mai redus. Site-ul este invechit si static, urmand sa il refacem, pagina de Instagram este relativ recenta.

Unul din punctele tari este pagina de Facebook, care se bucura de oameni activi, are un continut bun, colegii incercand sa posteze cat se poate de mult, ba chiar se straduiesc sa transmita efectiv ce se intampla in muzeu, prin live-urile de la vernisajul expozitiilor. Dar, una din amenintari este aceea ca prietenii de pe Facebook ar putea fi doar simpli consumatori ai informatiilor postate, deci livrate, gratuit, publicului, nefiind manati de dorinta de a veni efectiv sa viziteze, sa vada exponatele, sa puna intrebari colegilor, sa primeasca informatii suplimentare. Consider ca social media (Facebook, Instagram, site) reprezinta, in acest moment, cel mai important mod de comunicare indirecta cu publicul de toate varstele. De aceea, trebui investit cat mai mult in social media.

Avem in plan refacerea site-ului oficial al muzeului, astfel incat acesta sa fie cat mai interactiv cu o interfata prietenoasa publicului, cresterea paginii de Instagram prin atragerea unui numar cat mai mare de urmaritori, iar postarile de pe contul de Facebook sa le personalizam, punandu-le propria amprenta, incat sa prezinte, pe cat se poate de clar activitatea desfasurata de Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova si sectiile sale. In viitor, pentru a creste aria de expunere si vizibilitate online dorim sa realizam tururi virtuale ale muzeelor nostre. In paralel cu promovarea online am inceput colaborari cu diverse radiouri pentru promovarea activitatilor organizate de muzeul nostru. Un exemplu ar putea fi colaborarea cu Radio Prahova. Radioul ne deschide portile spre publicul greu accesibil, aflat in valtoarea vietii de zi cu zi. Consideram ca relatia pe care am dezvoltat-o cu ei ar trebui sa reprezinte un model de cum se poate pune bazele unui parteneriat intre un radio si o institutie publica de cultura. De asemenea, am diversificat oferta educationala prin organizare de diverse concursuri, de exemplu concurs de fotografie, de scurte povestiri istorice, pentru atragerea unui public structurat pe categorii de varste variate. Iar, poate cel mai important am inceput colaborarea cu muzee din strainatate, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova este colaborator in cadrul expozitiei „Goddesses and Warriors”, organizata de National Museum of Lithuania din Vilnius si de asemenea, a participat cu piese si in cadrul expozitiei ,,Tezaure arheologice din Romania. Radacini dacice si romane” -Muzeul National de Arheologie din Madrid, expozitie organizata cu sute de artefacte din 39 de muzee ale Romaniei.

Comunicarea activitatii unui muzeu

Tinand cont de fatul ca in ultimul deceniu nu a crescut numai numarul de muzee, ci si calitatea ofertei acestora, astfel muzee importante si-au improspatat expunerea publica oferind tot mai multe expozitii temporare, programe educationale sau chiar programe de divertisment, devenind chiar ele organizatii dinamice, provocarile de PR s-au transformat in multa munca si un efort imens sustinut de intreagul muzeu. Provocarile de PR i-au ,,provocat” atat pe colegii muzeografi, cat si pe cei din cadrul biroului comunicare-marketing sa cerceteze, sa urmareasca si sa urmeze tendintele si nevoile publicului. O adevarata provocare a Relatiilor Publice este data de lipsa persoanele special pregatite in acest domeniu.

Sunt foarte putine muzee care au angajati oameni care sunt adevarati specialisti in PR, persoane cu studii de PR, advertising, marketing etc. In marea majoritate a cazurilor in muzee se ocupa de acest birou/department oameni cu o cu totul alta pregatire, care au incercat sa se adapteze, sa studieze si cel mai greu sa aplice, sa practice Relatiile Publice in cadrul institutiei, cautand sa acapareze, in sensul pozitiv al termenului, sub o forma sau alta publicul extern, sa se familiarizeze cu conceptele si principiile de PR. Este cazul si muzeului nostru. Dar toate aceste provocari au avut un impact pozitiv asupra muzeelor. De pilda, pe noi, ne-a determinat sa ne deschidem mai mult catre public, sa constientizam nevoia de oameni, de vizibilitate si sa ne-a obligat sa inlocuim sintagma ,,nu avem nevoie de asa de multi vizitatori” cu dorinta de promovare, atragere de public. Investitia in imagine inseamna investitie in viitor. Interpretarea si promovarea patrimoniului cultural reprezinta una din cele mai dificile misiuni ale oricarui muzeu.

Muzeul de Istorie din Ploiesti dispune de un patrimoniu muzeal vast, iar interpretarea acestuia joaca un rol important in ceea ce urmeaza sa experimenteze fiecare vizitator care ne va trece pragul. Practic, in cadrul oricarui muzeu putem sa vorbim de servicii culturale, servicii care nu pot fi tangibile. Acest lucru ingreuneaza si mai mult misiunea unei institutii de cultura, care trebuie sa convinga publicul sa vina sa o viziteze, sa-l surprinda si sa-l incante, astfel incat acest public sa recomande institutia respectiva, in speta muzeul si altor persoane si de ce nu, sa repete vizita. Colegii nostrii tes povesti, incearca sa creeze o atmosfera cat mai relaxanta, propun diverse jocuri pentru a face ca vizita sa se transforme intr-o experienta unica, de neuitat, care poate fi traita numai aici. Si poate cel mai important este sa-i faca pe vizitatori sa nu se simta stingheri, sa simta ca muzeul este locul in care inveti, in care nu trebuie sa detii cunostinte vaste. 

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova pe Insta

Muzeele si comunicarea online

Muzeele au atacat, daca putem sa spunem asa, mediul online, in incercarea de a trage un public cat mai variat si de a anula prejudecatile cu care se confrunta. Mediul online asigura o diseminare a informatiei pe care mediul offline, de pilda presa scrisa, nu o poate atinge. Publicul, de toate varstele, este din ce in ce mai atent cu utilizarea canalelor online, pe care le foloseste atat in scopul comunicarii, cat si cel al informarii. Obtinerea de informatii online presupune un efort considerabil mai mic.

De exemplu, atunci cand o persoana doreste sa afle informatii despre programul de vizitare al unui muzeu, efortul de a obtine aceasta informatie de pe internet (accesand pagina oficiala a institutiei, Facebook-ul) este mai mic decat cel presupus de contactarea directa a biroului de secretariat al muzeului. Internetul este o colectie de materiale care pot fi accesate oricand si o platforma dinamica care faciliteaza interactiunea dintre o organizatie, fie ea muzeu/teatru/filarmonica etc. si publicurile acesteia. Aceasta extindere a canalelor media dovedeste clar extinderea nevoilor de comunicare a indivizilor. In consecinta, institutiile culturale trebuie sa tina pasul cu evolutia mediului in care isi desfasoara activitatea. Consider ca utilizate corect, instrumentele online isi pot dovedi eficienta atat la nivelul cresterii vizibilitatii unui muzeu in randul vizitatorilor, cat si la nivelul reprezentantilor media, potentialilor colaboratori care activizeaza in domenii diverse.

Totodata, atragerea de fonduri si de parteneri inseamna, de fapt, constructia unei viziuni, exploatarea propriilor puncte forte si valorificarea zonelor de congruenta cu alte organizatii, in vederea stabilirii unor situatii de castig comun. Institutia noastra a inceput sa se axeze pe incheierea de proiecte/parteneriate/contracte de colaborare nu doar cu alte muzee, ci cu organizatii care au un obiect de activitate total opus. Deci, am inceput sa schimbam modul de comunicare, creionand 2 directii principale: atragerea de public, deci promovarea patrimoniului si atingerea misiunii muzeului si atragerea de noi parteneri, cu dublu scop, realizare fonduri suplimentare si crearea de noi conexiuni.

Sensibilitatile PR-ului pentru muzeu

O prima diferenta este aceea ca departamentul de PR din cadrul muzeului nostru este o structura relativ noua in organigrama, iar in cadrul acestuia nu exista angajati specializati care sa desfasoare activitati de PR. Cu toate acestea, biroul are ca scop mentinerea relatiilor cu potentialii vizitatori, sponsori sau stabilirea de parteneriate media/protocoale de colaborare. Chiar daca angajatilor nostri le lipseste pregatirea de specialitate, acestia se straduiesc sa desfasoara activitati tipice de PR si sa se adapteze schimbarilor si cerintelor/nevoilor consumatorilor de cultura. Inca o sensibilitate a PR-ului specific muzeelor este data de tipurile de activitate de PR desfasurata de angajati si frecventa lor.

Dupa parerea mea, tinand seama si de muzeul nostru, cea mai comuna practica de PR desfasurata in muzee este „trimiterea comunicatelor de presa”, urmata de ,,organizarea conferintelor de presa” si „scrierea de articole despre muzeu si activitatile din cadrul muzeului” si cea mai putin intalnita activitate de PR este „organizarea de evenimente pentru sponsori”. Activitatea de PR este una complexa, variata, intinsa pe mai multe laturi. Se poate observa, in cadrul institutiei noastre, ca angajatii in PR sunt mai mult implicati in activitatile clasice de PR si mai putin in activitati de PR care implica noile media: „postarea de anunturi despre evenimentele din cadrul muzeului pe site-uri, bloguri etc.”, „mentinerea site-ului muzeului”, „realizarea de machete publicitare”. Sunt foarte putine muzee in Romania care au bloguri sau pagini de Twitter ori utilizeaza in mod curent newsletter pentru a anunta activitatile muzeului. Toate acestea sunt argumente care sustin necesitatea adoptarii unor practici moderne de PR in muzee, adaptate la modul in care au evoluat relatiile publice astazi sub impactul noilor tehnologii de comunicare. Conchid, prin a sublinia faptul ca activitatile de PR au un impact puternic asupra prestigiului muzeului si asupra numarului de articole si reportaje care apar despre muzeu si activitatile sale.

Comunicarea in pandemie

Pandemia a reprezentat un moment de cotitura in viata muzeelor. Cel putin pe noi ne-a fortat sa ne desfasuram activitatea in mediul online. Astfel, colegii au regandit strategia de comunicare prin intermediul Facebook-ului si au inceput sa vada un aliat si in Instagram. Moment care ne-a facut sa ne dam seama, inca o data, ca online-ul joaca un rol crucial in acest moment in viata de zi cu zi, ca oamenii l-au transformat intr-un adevarat prieten, chiar daca virtual. In secolul XXI supravietuirea muzeelor, prin intermediul publicului va fi posibila numai prin comunicare, inovatie, creativitate si o perspectiva dinamica a actului cultural si a mesajului pe care muzeele doresc sa il transmita.

Proiecte in 2021

Cu siguranta, anul pandemic ne-a demonstrat cat de importanti sunt vizitatorii, dar ne-a aratat in acelasi timp ca ne putem adapta oricand unui nou mediu, reusind, totusi, sa ne atingem misiunea, si anume, prezentarea catre public a patrimoniului de care dispunem. Vom pastra, in continuare, din linia pe care am inceput sa mergem, dorinta de digitalizare, prin crearea de tururi de prezentare virtuala. De asemenea, trebuie sa ne mentinem cat mai mult prezenti, in mediul online, care a imbracat o alta dimensiune, prin prezentarea activitatile culturale pe care le desfasuram si sa incercam sa atragem un public nou, variat si dornic sa ne treaca pragul, nu doar sa ne urmareasca in online.

Lupta cu prejudecatile oamenilor fata de muzee

Muzeele sunt organizatii dinamice, tot mai prezente in cadrul unor manifestari de interes general pentru comunitate. Cel mai amplu eveniment anual cultural, Noaptea muzeelor, care este sarbatorit de tot mai multe muzee din tara atrage un public tot mai numeros si mai variat. Muzeul nostru a evoluat prin oferta educationala prezentata publicului, care este tot mai diversa si atractiva. Astfel, incercam sa atragem cat mai multi tineri prin organizarea de diverse concursuri/activitati si astfel sa eliminam prejudecatile create cu si despre muzee. Colegii incearca sa prezinte muzeul intr-o maniera cat mai actuala, renuntand la rigori, facand vizitatorii sa se simta in largul lor, asa cum am mai precizat si anterior. Cred ca exista mai multe prejudecati despre muzeu. Printre cele mai des intalnite putem sa enumera ,,la muzeul este plictisitor”/,,ce o sa vedem noi asa interesant acolo”/,,nu o sa intelegem nimic din ce o sa ni se povesteasca”. Totodata, aceste prejudecati se transforma si in provocari de PR pe care odata cu pandemia, care din pacate le-a accentuat, Muzeul de Istorie din Ploiesti a incearcat sa le depaseasca. Suntem la momentul in care dorim sa ne reinventam, luptand sa schimbam aceste perceptii si sa dovedim ca muzeul este despre cultivarea gustului, relaxare imbinata cu invatare, descoperire si imbogatire a cunostintelor. Sectiile noastre au incercat sa prezinte un exponat reprezentativ pentru fiecare in parte si in acelasi timp, prin intermediul Facebook-ului au incercat sa prezinte fotografii nestiute sau curiozitati care ar putea sa-i convinga pe potentialii urmaritori ca efortul lor de a veni la muzeul nu este in derizoriu.

Ce isi doreste publicul

Publicul, s-a transformat, mai cu seama dupa perioada pandemie/COVID, intr-un public nerabdator, critic, nemultumit de ceea ce i se ofera, dorind din ce in ce mai mult in cadrul muzeului o expunere multimedia. Se poate spune ca vorbim de un public pretentios, pretios, care nu accepta respectarea rigorilor impuse atunci cand viziteaza sectiile noastre. Speram ca pe viitor oamenii sa-si recapete increderea si sa vina manati la muzeu de o gandire pozitiva, cu ,,critici” constructive. Pandemia a ,,readus” muzeelor din tara publicul dornic sa ,,redescopere Romania”, si anume publicul care era atras de muzeele din strainatate sau dupa cum l-am intitulat noi publicul ,,emigrant”. Este important sa pastram acest public, care s-a reintors si este dornic sa descopere locuri, muzee, povesti inedite despre tara noastra. Cat despre dorintele publicului, acestia vor cat mai mult continut multimedia, asa cum am precizat si anterior, un ghidaj concis, cu informatii de baza, daca se poate asezate intr-o poveste, care poate fi retinuta cat mai usor sau informatii conexe, care ii ajuta sa faca legaturi cu altele din domenii diferite sau de ce nu, chiar din domeniul personal de activitate.

Cele mai mari probleme ale muzeelor din Romania

Din pacate, la noi in tara, muzeelor nu li se acorda importanta cuvenita, decat ocazional, de sarbatori, zile omagiale sau evenimente culturale care sunt sarbatorite la nivel national/international, precum Ziua Culturii, Ziua/Noaptea Muzeelor, Ziua Patrimoniului etc. Nu exista, din pacate, la fel ca in occident, ,,cultura” de a merge la muzeu. Pentru unii este vazuta ca un moft sau ca pe ceva care trebuie facut pentru ca au facut si altii sau pentru ca asa e ,,moda”. Nu avem vizitatorii pentru ca ei nu sunt formati. In primul rand familia, iar mai apoi scoala ar trebui sa le deschida usa spre cultura, in sensul larg al termenului, respectiv teatru, filarmonica, muzeu etc. Dupa perioada pandemiei, am observat o cresterea a interesului unitatilor scolare pentru incheierea parteneriatelor educationale, deci prezentarea muzeului de catre cadrele didactice in randului elevilor prescolari-scolari si chiar in randul celor de liceu. Atata timp cat acestia vor deprinde dorinta de a merge la muzeu exista o mare sansa sa o transmita si generatiilor viitoare. Bineinteles, aici, nu trebuie sa intervina numai scoala, ci si familia. Si de ce nu, ar trebui sa se implice mai mult si cei din interiorul muzeului, astfel incat sa-l faca mai interactiv, deci ,,interesant” pentru publicul. Muzeele nu beneficiaza de sustinere financiara suficient de solida pentru a se reorganiza, a schimba expozitiile de baza, a implementa sisteme multimedia, intr-un cuvant sa se reinventeze, periodic, pentru public si societate, in sensul larg al termenului.

Muzee din Romania si din afara

Incercam sa urmarim pe cat se poate de mult activitatea tuturor muzeelor din tara si de ce nu sa ne inspiram. Este foarte important sa ne sustinem unii pe altii!

Nu am vrea sa facem un top al muzeelor din Romania. Toate muzeele din tara ar trebui vizitate pentru ca fiecare in parte se bucura de farmecul sau, are o specificitate si o unicitate aparte. Ba chiar am vrea sa transmitem un mesaj: Vizitati Romania! Vizitati muzeele! Cunoasteti-va pe voi insiva prin intermediul muzeelor, care sunt o adevarata sursa de inspiratie, un izvor de obiceiuri/traditii si surse de istorie locala, judeteana si nationala! Insa, nu putem sa nu recunoastem faptul ca unele muzee din tara (Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul Brukentel –Sibiu etc) au ajuns la un nivel de prezentare al expozitiilor permanente si temporare modern, digitalizat. Referitor la muzeele din afara tarii, la randul lor, acestea merita a fi vizitate, intrucat aduc in fata publicului patrimoniu muzeal de interes national, specific tarii respective si international, de importanta majora pentru omenire.

Incercam sa urmarim pe cat se poate de mult activitatea tuturor muzeelor din tara si de ce nu sa ne inspiram. Este foarte important sa ne sustinem unii pe altii!

Ce nu stiu oamenii despre muzeul vostru

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova este un muzeu care incearca sa tina seama de dorintele si nevoile vizitatorilor. Este un muzeu care are nevoie de inovatie, dar care datorita echipei de aici, o mana de oameni muncitori, darnici in furnizarea de informatii, deschisi catre public si de ce nu la randul lor sa invete de la cei pe care ii primesc cu bratele deschise, merita a fi vizitat. Astfel, lansam invitatia ca cititorii dvs. sa vina sa ne treaca pragul sau daca nu pot fizic, macar ,,sa ne treaca pragul” online, prin urmarirea activitatii noastre pe Facebook si Instagram.