Au scris primul text în newsletterul lor când ne-a luat extremismul prin surprindere și ne-am trezit cu un candidat la președinție cel puțin suspect la final de noiembrie 2024. Marco Badea și Andreea Păsărelu își doreau să aibă un produs editorial al lor, iar acela a fost momentul când au început să scrie „Explicativ”. Și-au propus să acopere actualitatea, dar să o și explice în textele lor. Scriu despre teme care ne schimbă viețile și se concentrează pe ceea ce se întâmplă în plan extern, fiindcă de acolo vin „trendurile” vremurilor noastre. În doar 4 luni de la lansare, newsletterul „Explicativ” are peste 4600 de abonați.
"Ne-am dorit să facem din Explicativ o gură de aer proaspăt în oceanul de dezinformare din online - susținut de dictatura alogritmilor de pe rețelele sociale. Ne-am propus ca Explicativ să crească și să devină un întreg Univers, o redacție mai mare care să facă jurnalism la nivelul anului 2025", spun Marco & Andreea.
Vorbim în continuare cu Marco Badea și cu Andreea Păsărelu despre newsletterul Explicativ.
De la o întâlnire la un newsletter
Deși poate suna clișeic, prima etapă din parcursul nostru a fost întâlnirea noastră propriu-zisă. Ne-am petrecut ore în șir plimbându-ne prin tot Bucureștiul și dezbătând lumea, cum o vedem noi și cum ne-am dori să contribuim la o face un loc chiar și puțin mai bun decât era. La acel moment, amândoi aveam locuri de muncă ce ne țineau pe loc, simțeam că stagnăm și eram frustrați că nu puteam aduce acea contribuție la care speram.
Andreea: Eu lucram într-o companie și mă ocupam de cu totul altceva, în timpul studiilor de master am colaborat cu un centru de analiză a relațiilor internaționale, mă trezeam dimineața foarte devreme înainte să merg la muncă și lucram la materialele pe care trebuia să le trimit săptămânal. Îmi plăcea, îmi doream să îmi pot dedica tot timpul. Stăteam ore întregi, în wekeend și dimineața când lumea din bloc părea încă prinsă în tărâmul viselor, să îmi documentez materialele. Mă încărcam cu energie și plecam spre birou cu zâmbetul pe buze. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în 2022, a dus la o creștere bruscă a volumului de muncă. Nici emoțional nu mai stăteam așa bine. În cele din urmă a devenit epuizant să îmi continui studiile, să merg la birou timp de zece ore - uneori stăteam chiar și peste doisprezece ore - pe zi și să colaborez și cu acest centru, așa că am renunțat la aceasta din urmă. Între timp mi-am terminat studiile și m-am dedicat doar locului de muncă. Timpul trecea, volumul de muncă și stresul creștea, timpul liber era din ce în ce mai limitat, iar eu eram și mai nefericită. Lipsea ceva… tocmai acea contribuție. Apoi l-am întâlnit pe Marco și lucrurile au început să se schimbe ușor-ușor.
Marco: Eu am aproape 10 de ani de presă. Am putea spune că m-am rodat suficient încât să înțeleg cum funcționează această meserie. Am început în Radio, unde eram un puștan care habar nu avea ce să facă cu viața lui, dar era extrovertit. Acolo mi-am disciplinat gândurile și modul de a înțelege un subiect, apoi am continuat cu presa online și am ajuns să scriu texte care făceau zeci de mii unici și sute de mii de afișări pe zi. Știu și ce înseamnă să te trezești dimineața înaintea tuturor, să iei toate știrile în piept și să ai misiunea de a le organiza înainte de răsărit. Am învățat asta în echipa DigiFM. Știu și ce înseamnă să construiești ceva de la 0, cât efort trebuie să depui, ce riscuri să-ți asumi și cu câtă răbdare să te înarmezi. Am învățat lucrurile astea cât timp am făcut parte din echipa Panorama. Am fost printre primii cu care s-a început acel proiect. Și știu și ce înseamnă să fii pe primul loc, dar mai ales cât de greu e să te menții acolo. Când eram parte din echipa Digi24.ro (cel mai citit site de știri din România la vremea respectivă), eram oarecum îmbătat de faptul că textele mele ajungeau la mulți oameni și acolo unde eu îmi puneam semnătura puteam să spun că e un text care nu doar informează, ci și explică. De fapt, cred că toate locurile în care am fost m-au pregătit pentru acest moment, în care pot fără vreo constrângere editorială să fac jurnalism explicativ și educativ. Am ajuns aici după multe momente de frustrare care nu m-au demotivat. Dimpotrivă, m-au ambiționat și mai mult să creez ceva al meu, cu care să simt că pot produce o schimbate la firul ierbii, om cu om, bulă cu bulă, comunitate cu comunitate. Iar apoi am întânit-o pe Andreea. M-am îndrăgostit de ea și după mi-am dat seama că putem să construim împreună o insulă de jurnalism onest. Și iată-ne că suntem aici, iar oamenii nu vin pe Explicativ doar ca turiști, ci vor să se stabilească aici. Iar asta ne bucură al dracului de mult.
În cele din urmă, în vara lui 2023, ne-am dat amândoi demisia de la locurile de muncă. Ne-am luat inima în dinți și ne-am hotărât să ne dedicăm timpul unor activități, locuri și oameni care să contribuie la scopul nostru principal, acela de a face lumea puțin mai bună. Am început să aplicăm amândoi la diverse posturi, să mergem la interviuri, să vorbim cu oameni, să ne găsim locurile în alte proiecte. Chiar și așa, lucrurile tot nu evoluau cum ne-am fi dorit noi. Ne-am dat seama că ce aveam de făcut era să construim ceva al nostru, așa cum ni-l imaginam noi, cu rigorile, valorile și scopurile care ne defineau pe noi. După o perioadă lungă de procese administrative și juridice necesare pentru a construi acest proiect, lucrurile au început să meargă, ideile și visurile noastre să capete contur. Iar noi suntem acum, în sfârșit, mulțumiți și fericiți că am găsit formula magică.
Tot din trecut. Cum a apărut pasiunea pentru scris
Andreea: Pasiunea pentru scris la mine a apărut în clasele primare, chiar dacă atunci era ușor frivolă - lunar îmi făceam câte un alt jurnal în care îmi scriam gândurile, supărările pe părinți, colegi sau prieteni, ori scrisori elogioase către artiștii preferați. Cumva, de mică mi-am dat seama că modul preferat și la îndemână prin care să mă exprim era scrisul. Mereu mi-a venit mai ușor să spun ce simt și ce cred prin scris. Ulterior, la liceu, am început să scriu poezii și povestiri scurte. Citeam multă literatură, nu îmi era frică de autorii ruși, dimpotrivă, mi se păreau fascinanți. Dostoievski a rămas preferatul meu până azi. Am decis să studiez economie internațională la facultate, așa că activitățile mele mai “boeme” au luat o mică pauză. Citeam dimineața înainte să plec spre muncă sau spre cursuri, chiar mi-am dat seama că îmi era imposibil să încep ziua fără o escapadă în afara realității oferită de câte o carte. De scris, în schimb, nu mai aveam timp. Până să îmi dau seama că partea analitică a gândirii mele lucrează excelent cu cea boemă, literară, m-am luptat cu amândouă. Abia în timpul masterului mi-am dat seama că am calitatea de a transforma în povești materialele de analiză, fiind foarte ușor de scris pentru mine, dar și de citit pentru ceilalți. La momentul actual, ocupându-mă foarte mult și de partea administrativă a proiectului, mă regăsesc mai rar în spațiul mental necesar pentru creație. În schimb, mă refugiez în continuare în citit echilibrat, adică și literatură de specialitate, dar și beletristică. Iar, uneori, mă las prinsă în fantezia că voi reîncepe să scriu povestiri scurte - alteori merg chiar mai departe și visez la un roman.
Marco: Cred că am început să scriu efectiv bine prin clasa a 9-a. Scriam atunci diverse texte de opinie despre cum văd eu lumea pe niște caiete dictando A4. Nu era cine știe ce, pentru că nu erau tocmai ideile mele. Nu aveam nici experiența de viață necesară încât să înțeleg lumea așa cum o înțeleg acum. Dar citeam mult și, în mintea mea, credeam că sunt matur pentru că pot să reproduc în propriul limbaj idei ale unor mari autori ca Cioran sau Eliade. Bine, acum nu vă gândiți că textele erau senzaționale. Însă le consider un fel de piatră de temelie a modului exhaustiv în care îmi scriu azi textele. Pasiunea a început de la Tata, care scria poezii. Am scris și eu poezii, încă de prin clasa a 7-a, și continui să o mai fac și acum, când mai am inspirație și prind un colț de liniște în marea de breaking news-uri. Tata m-a îndrumat și spre ideea de a citi marii filosofi, chiar dacă, în cele mai multe cazuri, nu îi înțelegeam, ci doar credeam că îi înțeleg. Mai mult, m-a pus să mă uit împreună cu el la emisiunea 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu, de pe TVR. Era duminica, la ora 18:00, îmi aduc aminte. Aveam vreo 13 ani, nu înțelegeam cam 90% din ce se vorbește, dar ulterior am descoperit niște idei mai profunde în creierul meu care probabil au venit din acele ore de vizionare pe canapeaua din sufrageria de la Palanca.
În rest, modul în care scriu s-a mai adaptat cu timpul, dar esența a rămas aceeași: nu doar să informez corect, ci să educ prin a explica despre ceea ce vorbesc sau relatez. E un fel de datorie pe care simt că o am atunci când scriu. Am scris pastile de radio, am scris brief-uri pentru emisiuni TV, am scris și știri seci, formate din trei fraze, dar am scris și analize care s-au bucurat de un impact extrem de mare în rândul oamenilor. Până una-alta, modul în care scriu a crescut odată cu modul în care am ajuns să gândesc.
Ingredientele unui Newsletter bun
Nu credem că există o singură rețetă. Până la urmă, newsletterele sunt scrise de oameni pentru oameni, iar una din cele mai speciale particularități ale oamenilor este aceea de a fi diferiți. Desigur, noi nu ne adresăm unei nișe, nu ne-am dorit asta niciodată. Dimpotrivă, am gândit de la început proiectul spre a fi accesibil cât mai multor categorii de oameni, din medii cât mai diverse. În primul rând pentru că simțim că informația trebuie să fie disponibilă pentru toată lumea, în al doilea rând pentru că ne dorim să construim un spațiu sigur și primitor pentru dezbatere și dezvoltare de soluții la care să contribuie un număr cât mai mare de oameni.
Nu știm la alții cum este, dar la noi ingredientul cel mai bun credem că este pasiunea și onestitatea. Nu poți crea ceva de substanță, care să și fie bine primit de public, care să se citească și să fi dat mai departe între oameni, dacă nu pui pasiune în acel produs și nu ești sincer cu ceea ce scrii. Iar cele două vin la pachet cu sacrificii, de timp, de resurse. Dar la final, dacă tragi linie, îți dai seama că obții fix ceea ce ți-ai dorit atunci când ai tastat prima literă pe pagină.
Ideea
Explicativ, am putea spune că ne-a bântuit pe amândoi de-a lungul formării noastre profesionale. Peste tot pe unde am fost am încercat să explicăm mai bine contextele, munca pe care o facem, ce se întâmplă în jur și soluțiile pe care le propunem pentru a rezolva o problemă sau a eficientiza o situație.
Începutul lui 2024 a fost anul în care am ales ca munca noastră să se numească Explicativ, pentru că noi asta facem, explicăm oamenilor ce se întâmplă, de ce e important ce se întâmplă și ce urmează. Așa a apărut și Asociația Explicativ, care stă la baza proiectului.
Andreea a făcut și o formulă matematică care explică mai bine proiectul.
Astfel, cine suntem noi? Păi să zicem pentru început că: E(x) = x * (ritmul accelerat în care evoluăm + schimbările monumentale care se pot produce în câteva secunde + datele și informațiile care suprapopulează mediul online + generațiile extrem de diferite în ceea ce privește nivelul de adapatare la context) = haos.
Dacă x ar fi “neputință” sau “ignoranță” atunci ecuația ar duce negreșit către haos.
Și aici intervenim noi, pentru că ne-am pus următoare întrebare (care s-a transformat în soluția salvatoare): Dacă x = oameni care înțeleg amenințările, sunt la curent cu schimbările, manevrează informațiile și doresc să educe generațiile?
Atunci ecuația matematică nu s-ar mai finaliza în haos pentru că E(x) = Explicativ.
Ce v-ați dorit să aduceți cititorilor voștri cu Explicativ
Un loc în care să știe că pot să intre pentru a se informa fără temerea că vor avea parte de un conținut înșelător, menit să le influențeze gândurile și acțiunile în interesul unor terțe părți. Ne-am dorit, și credem că am reușit până acum, să facem din Explicativ o gură de aer proaspăt în oceanul de dezinformare din online - susținut de dictatura alogritmilor de pe rețelele sociale.
Ne-am propus ca Explicativ să crească și să devină un întreg Univers, o redacție mai mare care să facă jurnalism la nivelul anului 2025, adică cu cu pasiune, pentru interesul public și adaptat rețelelor sociale.
Credem că Explicativ are și rolul de informare, și rolul de învățare, și rolul de inspirație. Nu ne temem să credem asta, pentru că e un proiect mainstream și lucrăm din greu să-l facem să fie pentru oameni un produs cu care ei să se identifice așa cum simt ei cel mai bine.
Comunitatea care s-a strâns în jurul newsletterului
Sunt peste 4.600 de oameni care intră zilnic pe Explicativ, pentru că și postăm aproape în fiecare zi. Sunt oameni de pe întreaga suprafață a globului. Substack ne oferă accesul către o hartă a abonaților noștri și ni se pare fascinant să o mai cercetăm din când în când să vedem de unde ne citesc oamenii. Pe lângă România avem cititori în UK, SUA, Franța, dar și în Africa de Sud, Nigeria, Noua Zeelandă și chiar… Irak. Avem un abonat în Irak care ne intrigă foarte tare.
Nu ne-am gândit neapărat la un profil al cititorului nostru pentru că, din dorința noastră de a ajunge la cât mai mulți oameni, nu am vrut să ne construim o tipologie către care să ajungem, cumva, să ne adresăm exclusiv.
Oamenii caută în textele noastre fix ceea ce promitem că oferim cu acest proiect: explicații vizavi de ceea ce trăiesc zilnic. Explicații despre cum se schimbă lumea odată cu revenirea lui Trump la putere, explicații despre modul în care sunt afectați în mod direct de politicile fiscale ale guvernanților, explicații despre modul în care războiul pornit de Rusia în Ucraina e un război pentru supraviețuirea Europei așa cum o știm noi azi. Și astea sunt doar câteva exemple.
Direcțiile editoriale
Ne concentrăm pe subiecte macro, dar care au impact direct asupra oamenilor. Și explicăm de ce politica tarifară a lui Trump se va simți în buzunarul fermierului din Ialomița sau cum reînarmarea Europei poate să creeze antreprenori de succes în Cluj sau Timișoara. Ne concentrăm pe subiecte de politică externă și internă, pe explicarea celor mai importante evenimente din plan global și pe oferirea unei imaginii de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în lume. Avem și o rubrică săptămânală care se numește Tribuna Internațională unde Marco adună sub forma unui rezumat extins și explicat cele mai importante evenimente și subiecte din plan global. Încercăm astfel să-i facem pe oameni să fie la curent cu dinamica în care se schimbă lumea. Pentru că ea se schimbă și trebuie să fim pregătiți. Altfel vom fi luați de val și nu vrem să fim dați cu fundul în sus.
Cum decideți ce este important și relevant
Noi acoperim actualitatea, dar scopul nostru este să o și explicăm. Așa că alegem să scriem despre temele care sunt cele ce ne schimbă cu adevărat viața. De aia ne concentrăm foarte mult pe ce se întâmplă în plan extern, pentru că trăim niște vremuri extrem de complicate, în care se reașează ordinea mondială, iar oamenii trebuie să înțeleagă cum stau lucrurile, cine are putere, cum se exercită acea putere, ce instrumente poți folosi pentru a combate regimurile abuzive, ce putere mai are democrația și cât de mare e distanța până la impactul cu o mare criză care să zguduie lumea așa cum s-a întâmplat pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina.
Procesul de creație. Etapele prin care treceți
Construcția fiecărui articol e separată, căci ține de modul în care gândim acel material. În general etapa care consumă cel mai mult timp este cea de documentare a subiectului. Spre exemplu, putem vorbi de Tribuna Internațională, unde Marco stă și până la 6 sau 7 ore să o facă. Iar de regulă iese un material lung, care cuprinde două sau trei zile de evenimente și declarații internaționale. Iar pentru a le rezuma, trebuie sa le citești, să le înțelegi, iar mai apoi să le interpretezi cât mai clar ca să le înțeleagă și cititorii.
Tribuna Internațională se livrează în săptămânile normale de trei ori pe săptămână (Luni, Miercuri și Vineri), dar săptămânile acestea, în care la propriu am trecut printr-un iureș de evenimente, inclusiv cu deplasarea la conferința de Securitate de la München de unde am relatat, Tribuna s-a dus livrat către cititorii Explicativ atunci când a fost nevoie și am simțit să o facem, fără să mai ținem cont de calendar, pentru că se întâmplau lucruri și actualitatea nu suporta așteptare.
De unde vă luați informațiile
Citim multă presă internațională și multe analize, discutăm cu sursele noastre din plan intern și extern, cu experții pe care îi cunoaștem și care știm că ne răspund la telefon și doar ca să ne lămurească vizavi de un subiect, căutăm date oficiale și încercăm să punem cap la cap lucrurile înainte să creăm forma finală a unui text.
Când scriem ceva materiale pe politică internă, discutăm cu surse din partide, din instituții, din administrație, cu experți din mediul privat, mediul academic. Ne place să extidem munca tot mai mult ca să acoperim toate viziunile. Avem această dorință de a aduce toate opiniile la masă, chiar dacă unele se antagonizează cu altele. Rolul nostru e să le mediem și să le traducem pentru publicul larg.
Altfel, etapa de documentare e diferită la fiecare material. La unele lucrăm și mai multe zile, la altele doar câteva ore. Dar indiferent de cât efort alocăm, încercăm să ne asigurăm mereu că nu ne-a scăpat nimic. Și funcționăm ca un cap limpede unul pentru altul. Doar așa credem că putem să construim un produs jurnalistic sănătos care să fie apreciat de public.
Impactul primelor newslettere
Am început acest proiect la sfârșitul lui noiembrie 2024, perioada marcată de evoluția neașteptată a candidatului extremist, Călin Georgescu. Așadar, materialele din acea perioadă vorbeau, în mare parte, despre situația din țară. Newsletterele au fost primite foarte bine de oameni, erau citite și dezbătute, iar numărul de abonați creștea. Explicativ începea, ușor-ușor, să capete contur în mentalul colectiv. Apoi am dezvoltat și secțiunea de opinii, unde am format o rețea de colaboratori care au dorit să scrie editoriale pentru Explicativ pentru că se identifică cu acest produs. Iar chiar atunci, în primele zile de după efectul Georgescu, când România nu știa ce a lovit-o, ne-a scris o doamnă din Austria care a fost vecină cu acest candidat pro-rus și ne-a trimis un text pentru publicare în care anunța că renunță la la cetățenia română din cauza lui Călin Georgescu. Textul a fost dur, dar a fost foarte bine primit de cititorii noștri. Iar asta ne-a făcut să credem că putem continua să găzduim din când în când și opinii pe Explicativ.
Cum este acum
Acum platforma crește mult mai repede, am ajuns la o creștere de peste 3.000 de abonați în 30 de zile. Participarea noastră, în calitate de presă, la Conferința de Securitate de la München și relatarea de la fața locului a evenimentelor și discursurilor care au fundamentat schimbarea arhitecturii relațiilor internaționale, au fost foarte bine primite de oameni. Momentan nu putem spune că ne-am lovit de provocări în ceea ce privește procesul de creație sau cel de loializare a cititorilor. Provocările vin, de obicei, în alte contexte. Spre exemplu în partea de administrare propriu-zisă a proiectului, acolo unde avem mai mult de-a face cu instituțiile statului și birocrația inerentă.
Ce este și frumos, totuși. Faptul că avem în fiecare zi pofta de a scrie și de a explica. Iar fiecare nou abonat ne dă energia și încrederea să mergem mai departe. Cu fiecare nou cititor consolidăm zidurile acestei fortărețe care își propune să întărească gândirea critică și să combată știrile false și manipularea.
Newsletterul Explicativ pe cifre
Avem o rată de deschidere de 46%, peste 4.600 de abonați și aproape 200k de vizualizări în ultimele 30 de zile, lucru care ne bucură foarte mult. În rest, noi am constantat în acest luni de când am pornit Explicativ că oamenii vor să citească și caută aproape cu disperare surse de încredere.
Ce vă interesează cel mai mult în rol de editori de newsletter
Să nu lăsăm oamenii cu semne de întrebare după citirea newsletterului. Adică să acoperim explicarea unui subiect în profunzime, să ajutăm publicul să înțeleagă pe deplin ce se întâmplă.
Textele cu cel mai mare impact
Textul cu cel mai mare impact a fost “Discursul lui Trump în fața Congresului SUA: minciuni, populism, tarife, imigrație, război cultural și „o nouă epocă de aur”” pe care l-a scris Marco pe data de 5 martie. A fost văzut de aproape 8000 de oameni. Pentru un newsletter apărut în urmă cu 3 luni - pe o platformă ce încă nu este chiar atât de folosită în România - noi zicem că e chiar decent. Contextul politic este de așa natură încât lumea este foarte interesată să afle ce a spus Donald Trump în fața Congresului, mai ales ca în timpul zilei precedente au circulat tot felul de speculații privind deciziile pe care le-ar fi putut anunța. Materialul a fost publicat la 8 dimineața după o noapte albă a lui Marco. Astfel, la ora 8 dimineața oamenii au primit email-ul, l-au deschis și au citit prima dată informațiile de la noi.
Cum vă asigurați că newsletterul vostru nu trece neobservat în inboxul abonaților
În primul rând ne asigurăm că vorbim despre un subiect relevant pentru toată lumea, un subiect care implică informații despre lumea în care trăim și despre cum ar putea fi ea schimbată… în rău sau chiar în bine, pentru că, deși poate părea șocant, în lume încă se mai întâmplă și lucruri bune. În al doilea rând avem grijă ca titlul și chapeau-ul să descrie foarte bine subiectul pe care îl abordăm în material. În ultimul rând, suntem atenți la orele la care publicăm materialele, nu vrem să anunțăm oamenii că am scris ceva interesant atunci când ei sunt în mijlocul unei ședințe la locul de muncă. Vrem să ne citească dimineața la cafea, în timpul pauzei de prânz, sau seara, în metrou sau chiar în mașină (aplicația Substack oferă posibilitatea de a asculta materialele scrise, narate de inteligența artificială).
Colecția voastră de newslettere
Da, clar. Patru Pereți și Patru Tribune, pe care le scrie Daniel Popescu, Civilization by Victor Kapra sau Upgrade in Progress al lui Dragoș Stanca. Iar în plan extern suntem abonați la canalele de Substack precum cele ale istoricului britanic Timothy D. Snyder, generalului australian Mick Ryan și istoricului american Anne Applebaum.
Ne luăm din toate acestea informații. Pe unele ajungem să le cităm în textele noastre. Citim și ne vin idei noi, deci ne inspiră, cum și noi sperăm că Explicativ îi inspiră pe alții.























