![[Newsletter Collection] Daniel Popescu: M-a surprins faptul că publicul este încă interesat să citească texte lungi pe mail, în ciuda faptului că trăim într-o eră a conținutului video](https://media.iqads.ro/2025/04/daniel-popescu-cover-850.jpg?v=202504091000)
În urmă cu trei ani și jumătate, a simțit că e momentul să aibă propriul său proiect editorial și a dat drumul unui newsletter. A decis să fie despre piața imobiliară, pentru că îl enervau știrile sumare din presa economică despre construcțiile de locuințe. Când a venit momentul să aleagă un nume pentru newsletterul lui, Daniel Popescu s-a gândit cum ar putea să descrie cel mai bine o locuință.
Patru Pereți și-a numit newsletterul, iar acum acesta are 5000 de abonați care așteaptă textele despre evoluția prețurilor din piața imobiliară, noutăți legislative și tehnologii care pot schimba modul în care locuim.
"Aleg teme despre care se vorbește mai puțin sau care sunt tratate superficial în alte publicații, cu intenția de a veni cu mai multe informații. Iar uneori aleg subiecte pur subiectiv, pentru că pur și simplu îmi face plăcere să vorbesc despre ele", spune Daniel.
În newsletterul Patru Pereți, Daniel Popescu scria și despre sport. Anul trecut a separat cele două domenii și a lansat pentru subiectele din sport newsletterul Patru Tribune. Noi vorbim cu el în continuare despre strategia editorială și cifrele pe care le adună pe eseurile cu subiecte despre piața imobiliară.
Etape de formare
Am ajuns în presă mai degrabă întâmplător, ca redactor la site-ul publicației sportive Kicker Sport Magazin, pentru ca apoi să scriu știri despre Formula 1 și industria auto la publicația Automarket timp de 13 ani. Din 2021 am devenit freelancer, iar de atunci mă concentrez mai degrabă pe articole in-depth și analize publicate în special pe AUTOCRITICA și Panorama. De mai bine de un an am început să folosesc tot mai mult diverse grafice în articolele mele pentru că asta mă ajută să explic publicului anumite tendințe.
Întâlnirea cu scrisul
Am început să scriu în școala generală, probabil prin clasa a V-a, niște povești cu și despre colegii mei de clasă pe care le-am grupat sub titlul „Prietenie”. Când terminam de scris un caiet dictando A5 începeam să-l dau colegilor prin rotație să-l citească. Îmi aduc și acum aminte că, pe la „Prietenie - Volumul 7”, am fost chemat în biroul directoarei școlii, care îmi era și profă de română. Mi-a spus pe un ton foarte autoritar că a citit ce am scris și că, dacă vreau ca textele mele să ajungă la nu mai știu ce concurs, ar trebui să dezvolt mai bine ideile, pentru că am prea multe diagoluri. Am fost atât de entuziasmat de modul în care mi-a vorbit încât din ziua aia n-am mai scris nimic la „Prietenie”, iar niște ani mai târziu am aruncat toate caietele pe care le-am scris, chestie pe care o regret și azi. Doamna Spulber, căci așa o chema, mi-a spulberat dorința de a scrie.
M-am reîntâlnit cu scrisul abia în 2006, în al treilea an de facultate la Geologie și Geofizică, când m-am angajat part-time la site-ul publicației Kicker Sport Magazin unde scriam știri preponderent despre fotbal. M-am dus la interviu pentru că îmi plăcea să mă uit și să citesc despre fotbal, dar n-aveam niciun fel de studii în jurnalism și nu mai scrisesem nimic din generală. Am fost și eu surprins de cât de ușor am trecut testul de la interviu și mai apoi de cât de ușor scriam știri despre fotbal. Acolo s-a aprins din nou pasiunea de a scrie.
Ideea newsletterului „Patru Pereți”
În ianuarie 2021, când Mircea Meșter a plecat de la Automarket și a fondat AUTOCRITICA, mi-am dat seama că ăsta este momentul potrivit să încerc și eu ceva nou. În primul rând m-a atras ideea de a fi freelancer, pentru că deja experimentam asta prin diverse colaborări pe lângă jobul full-time, așa că am făcut pasul următor: am plecat de la Automarket și am rămas doar colaborator la mai multe publicații, inclusiv la AUTOCRITICA și, mai târziu, la Panorama.
În al doilea rând, am simțit că este momentul potrivit să am și propriul meu proiect editorial. Unul care să fie citit mai degrabă de oameni pe care-i cunosc decât de oameni „pescuiți” prin SEO. Așa că mi s-a părut prea complicat să ajung la oameni printr-un blog pe Wordpress și infinit mai complicat să mă lupt cu algoritmii din social media. Am căutat alternative și, din căutare în căutare, am ajuns la Substack: o platformă de newslettere cu un design simplu și intuitiv, complet gratuită, fără reclame, prin care ajungi direct în inbox-ul oamenilor.
Am decis destul de repede să fie un newsletter despre piața imobiliară, pentru că mă enervau de exemplu știrile sumare din presa economică despre construcțiile de locuințe, știri care puteau fi dezvoltate într-un mod care să fie cu adevărat util pentru public. Cel mai greu a fost să găsesc un nume. Într-un final, într-un moment în care vorbeam eu cu mine și mă întrebam cum aș descrie cât mai simplu ce înseamnă o locuință, a venit și răspunsul: Patru Pereți. Am intrat pe Substack și pe RoTLD, am înregistrat domeniul și gata: la nouă luni de la prima idee am trimis primul newsletter.
Rolul newsletterului
Principalul rol al newsletterului este să informeze despre o gamă variată de subiecte despre piața imobiliară, locuire sau tehnologii legate de locuințe, inclusiv despre prețurile la utilități sau noutățile introduse la taxele și impozitele pentru locuințe. Scriu și despre cum merge acest segment de piață, dar nu doar din perspectiva prețurilor, ci și a datelor în ansamblu despre numărul de tranzacții imobiliare, locuințe noi construite, autorizații de construire sau perspective economice pentru viitor.
Comunitatea care s-a strâns în jurul lui
Din datele pe care le observ în secțiunea de statistici, cei mai mulți cititori sunt interesați de informațiile cu caracter practic, în special cele legate utilități, taxe și impozite, dar în același timp observ un interes ridicat și pentru edițiile în care scriu despre anumite tehnologii. Îmi vine în minte un newsletter despre o tehnologie pentru aparatele de aer condiționat care a prins foarte bine la trafic.
Altfel, mi-e greu să conturez o imagine realistă a publicului care citește Patru Pereți, pentru simplul motiv că nu am informații detaliate despre cine sunt cu adevărat abonații mei, iar interacțiunile cu ei sunt mai degrabă limitate. Pot însă să confirm că printre abonați sunt neașteptat de mulți oameni care activează în domeniu, cum ar fi angajați la dezvoltatori imobiliari, la companii de materiale de construcții sau la diverse companii de tehnologie.
Direcțiile editoriale
În general, în newsletterul Patru Pereți scriu despre evoluția prețurilor pe piața imobiliară, despre noutățile legislative care afectează piața imobiliară și despre tehnologiile care ar putea să ne îmbunătățească sau pur și simplu să ne schimbe modul în care locuim, inclusiv despre tehnologii verzi.
În ultimele luni, în cele mai multe newslettere pe care le scriu introduc diverse grafice care să ajute cititorii să înțeleagă mai ușor subiectul, în special când scriu despre prețurile la locuințe sau chiriile din marile orașe din România. Graficele trebuie să fie cât mai simple pentru a fi lizibile în clienții de mail, ceea ce uneori mă încurcă, însă pe de altă parte iau asta ca pe o provocare pentru a include în grafice strict datele esențiale.
La un moment dat scriam în newslettere și despre sport, însă anul trecut am decis să separ cele două segmente și am lansat pentru astfel de subiecte newsletterul sportiv Patru Tribune.
Alegerea temelor
Nu am o strategie bătută în cuie. Dacă se întâmplă ceva important în domeniu încerc să abordez subiectul cât mai curând, dar chiar și așa am dezavantajul că aproape întotdeauna voi fi mai lent decât publicațiile tradiționale care publică zeci sau sute de știri pe zi.
Tocmai de aceea, de multe ori aleg teme despre care se vorbește mai puțin sau care sunt tratate superficial în alte publicații, cu intenția de a veni cu mai multe informații. Iar uneori aleg subiecte pur subiectiv, pentru că pur și simplu îmi face plăcere să vorbesc despre ele. Uneori sunt surprins de cât de bine sunt primite de public, cum ar fi un newsletter despre povestea Hotelului Dunărea de lângă Gara de Nord.
Procesul de creație
Documentarea este de departe partea care consumă cel mai mult timp în procesul de creație. Am avut newslettere la care am muncit două zile, din care o zi și jumătate a fost să mă documentez, să triez informațiile esențiale și să mă joc cu niște cifre prin Excel-uri.
Dacă am parcurs cu bine pașii enumerați anterior, scrisul propriu-zis „curge” natural pe baza informațiilor respective și a graficelor pe care le-am făcut deja. Aici mă avantajează însă foarte mult stilul meu de scris: vreau să fiu concis și cât mai clar în exprimare. Pentru cineva care scrie alt gen de subiecte, de exemplu portretul unui om, lucrurile stau cu siguranță complet diferit.
De unde îți iei informațiile
E greu să fac o statistică, dar estimez că în ultima perioadă cele mai multe informații le iau din studii în format PDF sau Word-uri și din date statistice din Excel-uri. Sunt fascinat de cât de multe informații utile există în astfel de documente și cât de sumare sunt multe dintre știrile care apar pe baza unor astfel de rapoarte, dar asta se întâmplă mai ales din cauza presiunii de a da cât mai repede o informație și, poate, din cauza lipsei de interes a jurnalistului de a înțelege pe deplin cifrele.
Teoretic, în domeniul ăsta tehnologiile AI ar trebui să mă ajute să filtrez informațiile mult mai repede, dar în practică nu te poți baza 100% pe modul în care ChatGPT, Claude sau Gemini interpretează datele dintr-un raport. Am observat însă că, uneori, e mai simplu să găsești o anumită informație cu Perplexity decât cu Google.
Impactul primelor texte
Primul newsletter a avut ca tema centrală motivele pentru care prețurile la utilități erau în creștere puternică în toamna anului 2021. Este un subiect foarte util și atrăgător pentru publicul larg, dar în același timp dificil de înțeles din cauza faptului că piața energiei electrice este complexă. Atât de complexă încât am primit feedback de la o persoană din industrie care mi-a explicat mai multe greșeli comise în text, așa că al doilea newsletter a început cu o erată de vreo jumătate de pagină de Word.
A fost frustrant să debutez așa în lumea asta nouă la vremea respectivă, dar pe de altă parte m-am bucurat că am primit un feedback real care m-a ajutat să corectez și să merg mai departe.
Cum este acum
Structura newsletterului s-a schimbat destul de mult în timp. Inițial începeam fiecare newsletter cu o serie de știri pe scurt despre piața imobiliară, însă în prezent cele mai multe newslettere au un singur subiect pe care îl abordez în profunzime. Nu știu dacă e mai bine sau mai rău și nu nici nu exclud varianta de a reveni la forma inițială.
Cel mai frumos este când aflu întâmplător că cineva mă știe în special pentru newsletterul Patru Pereți, deși vorbim practic despre un side-project pe care eu îl consider complemetar pentru munca de jurnalist de la AUTOCRITICA și Panorama, principalele publicații cu care lucrez în prezent.
Cifrele
Am depășit recent pragul de 5.000 de abonați, la circa 3 ani și jumătate de la lansarea newsletterului. Pare infim dacă te raportezi la numărul de followerși din social media, însă newsletterul în general este perceput ca pe o relație mult mai strânsă și fidelă între producătorul de conținut și consumator.
Mai important este că rata de deschidere a newsletterelor este și astăzi de peste 40%, mult peste medie și doar cu puțin mai coborâtă comparativ cu perioadele în care aveam 1.000 sau 2.000 de abonați, ceea ce consider că este o performanță mai ales în contextul în care piața de newslettere românești s-a dezvoltat într-un ritm foarte accelerat în ultimii ani.
De altfel, n-aș fi ajuns la cifrele astea fără comunitatea de jurnaliști care și-au făcut la rândul lor newslettere pe Substack. Peste 50% dintre abonații mei provin din sistemul de recomandări Substack, în special de la Explicativ scris de Marco Badea și Foaia de observație scris de Sorana Stănescu, iar în faza inițială de creștere un rol major l-a avut și Concentrat, newsletterul zilnic pe care îl producea publicația Decât o Revistă.
Ce te-a surprins odată cu începerea newsletterului
Greu de spus, dar unul dintre lucrurile care m-au surprins a fost faptul că publicul este încă interesat să citească texte lungi pe mail, în ciuda faptului că trăim într-o eră a conținutului video.
Ce te interesează în rol de editor de newsletter
Să transmit informația esențială într-un format cât mai concis și ușor de înțeles. Cred că asta este cu atât mai important într-o perioadă în care volumul de informații cu care interacționăm zilnic este uriaș. Pe de altă parte, mai ales în cazul unor date controversate, încerc să le înțeleg și să explic motivele pentru care datele arată așa cum arată.
Eseurile cu cel mai mare trafic
Newsletterele care au generat cel mai mare trafic și cel mai mare număr de abonați noi au fost cele legate de modificările legislative pentru taxele aplicate chiriilor începând din 2024. Aceste newslettere au avut rate de deschidere mai mari decât media și, în același timp, au generat numeroase afișări din motoarele de căutare, inclusiv din ChatGPT. E cumva firesc, pentru că este un subiect important atât pentru proprietarii de locuințe cât și pentru chiriașii care vor să înțeleagă ce costuri au proprietarii.
Cum te asiguri că newletterul tău nu trece neobservat în inboxul abonaților
Pentru mine, cu mici excepții, cel mai greu lucru este să găsesc titlul potrivit pentru newsletter. Titlul decide în mare măsură dacă abonatul va deschide newsletterul sau nu, iar în general clienții de mail afișează în inbox doar primele 4-5 cuvinte ale subiectului, ceea ce evident complică situația și mai mult. Am unele newslettere la care titlul este ușor de gândit pe baza subiectului, însă de cele mai multe ori nu sunt pe deplin mulțumit de formularea finală pe care o aleg.
Colecția ta de newsletter
Printre newsletterele românești pe care le citesc mereu se numără Explicativ (Marco Badea), Povești din Sport (Andreea Giuclea), Foaia de observație (Sorana Stănescu), Re:Mediu (Anca Iosif), Mihnea Măruță sau onStrategy (Sorin Anagnoste). Așa cum observi, gama de interese este variată, de la newsletterele despre viața de zi cu zi la cele despre sport, sănătate, mediu sau tech-business.
Dintre newsletterele străine aș nominaliza rețelele de newslettere dezvoltate de Semafor și Bloomberg pentru că mă ajută să înțeleg în câteva minute tot ce se întâmplă important în lume pe o anumită nișă sau într-o anumită regiune a lumii. Și aș adăuga și The Neuron pentru a fi la curent cu noutățile legate de AI.
