Vorbim adesea de trupe locale și din când în când de trupe mari sau mici de afară pe direcția Vestului îndepărtat, dar prea puțin despre vecinii de la o aruncătură de băț - în cazul de față, Orchestra Twelve - proiectul solo al artistului Emre Özdemir, parte și a duo-ului Ja, Klar. O combinație eclectică de sunete, cu inspirație în hard core și jazz, în care asimetria și instinctul prind viață.
"M-am concentrat inițial pe stratificarea texturilor și pe crearea de aranjamente detaliate, adesea inspirate de jazz, rock experimental și muzică electronică. Nu era vorba doar de a face ceva să sune bine, ci de a construi o lume prin sunet. Acea mentalitate a evoluat în cele din urmă în Orchestra Twelve", povestește Emre.
Am vorbit cu Emre și despre greutățile de pe scena din Turcia, de ce preferă cluburile și festivalurile europene și cum decurge procesul creativ pe malul Bosforului. Plecând de la ideea de bază - nucleul unui spectacol live este conexiunea brută dintre artist și public - vă invităm să-l cunoaștem mai bine pe Emre Özdemir aka Orchestra Twelve. Neapărat cu un click și o ureche de ascultare pe pagina sa de Spotify.
Începuturile tale ca muzician și producător
Am pus pentru prima dată mâna pe chitară la începutul adolescenței, apoi au urmat pianul și violoncelul. Fascinat nu doar de melodii, ci și de pulsul ritmic care conduce o piesă. Această curiozitate ritmică a crescut rapid într-un interes mai profund pentru groove, sincope și ritmuri complexe. M-am trezit atras de genuri muzicale cu structuri complexe — unde beaturile neregulate, opririle bruște și asimetria devin parte din povestire.
Pe măsură ce m-am dezvoltat atât ca muzician, cât și ca compozitor, m-am concentrat mai mult pe cum să manipulez ritmul și textura pentru a crea tensiune și eliberare. Nu era suficient ca o piesă să „curgă” – am vrut să se miște, să zguduie, să surprindă. Asta m-a determinat să explorez poliritmurile, ciclurile ritmice stratificate și disonanța armonică - elemente care au devenit acum nucleul meu compozițional.
M-am concentrat inițial pe stratificarea texturilor și pe crearea de aranjamente detaliate, adesea inspirate de jazz, rock experimental și muzică electronică. Nu era vorba doar de a face ceva să sune bine, ci de a construi o lume prin sunet. Acea mentalitate a evoluat în cele din urmă în Orchestra Twelve, un proiect care îmi permite să-mi combin liber instinctele muzicale fără să-mi fac griji în privința limitelor genurilor.
Povestea Orchestra Twelve
Orchestra Twelve a început ca un răspuns la muzica pe care o scriam, care nu se încadra în niciun gen sau proiect clar. Îmi doream un spațiu în care să pot explora pe deplin ritmuri complexe, texturi stratificate și contraste îndrăznețe - fără limitări. A început ca o viziune individuală, dar de-a lungul timpului a devenit o platformă flexibilă care, de asemenea se pretează la colaborări, mai ales în show-urile live. Este atât personal, cât și deschis.
12 este numărul meu norocos. :) De aceea Orchestra Twelve
Abordarea
Cu Orchestra Twelve, mă înclin spre forme experimentale, schimbări agresive, pauze de oprire, armonii disonante și metrică impară. Este un mediu mai compus și controlat, în care construiesc arhitectură muzicală densă de la zero. Muzica pare adesea cinematografică sau arhitecturală - mai puțin despre bruiaj, mai mult despre sculptarea energiei.
Deoarece Ja, Klar se bazează pe voce, structura trebuie să-l susțină pe cântăreț, așa că nu pot împinge întotdeauna forma sau ritmul atât de departe cât aș dori. Vocea are propriile cerințe, care pot limita tipul de contraste cu care lucrez de obicei.
Cum ai defini acest gen muzical
L-aș numi un nucleu avant-jazz structurat – complex din punct de vedere ritmic, orchestral în textură și condus de contrast, mai degrabă decât de convenție.
Plănuiesc să ofer o parte specifică solo tuturor muzicienilor din trupă, așa că fiecare instrument va suna ca o voce.
Planuri
Am mai înregistrat 2 single-uri, primul single va fi lansat la sfârșitul lunii mai apoi, al doilea, la mijlocul lunii iunie.
După aceea voi începe să compun alte piese în timp ce încep să fac câteva concerte.
Promovarea
Este prea greu de promovat, chiar și pe scena muzicală a Turciei, industria muzicală din ultimii doi ani nu sprijină artiști noi, mai ales când încerci să faci ceva unic și diferit, în afara liniei generale muzicale. Cred că nu există nicio scenă locală sau sprijin în industria muzicală a Turciei. De aceea planul meu este de a face parte din scena muzicală europeană.
Promovarea și cântatul în străinătate sunt mai la îndemână pentru noi, mai întâi pentru că poți găsi o scenă pe care să cânți, lucru atât de important pentru o trupă. În al doilea rând, ai încă acel sprijin local, chiar dacă nu le place genul, sunt aici pentru a sprijini și a menține trupa în viață.
Industria muzicală din Turcia
Industria muzicală turcă poate fi destul de dură pentru trupele noi, în special în afara genurilor mainstream. Infrastructura este fragmentată, iar artiștii independenți se luptă adesea să găsească sprijinul de care au nevoie. Locurile sunt concentrate în principal în orașe mari, cum ar fi Istanbul, și există puțin accent pe muzica alternativă sau experimentală. În timp ce festivaluri precum Rock'n Coke și Akbank Jazz Festival oferă expunere, ele tind să favorizeze trupele mainstream sau binecunoscute, lăsând puțin loc pentru trupe noi sau cu genuri diverse. Lipsa unor rețele și platforme industriale adecvate face dificilă creșterea artiștilor, mai ales dacă nu se încadrează în cele mai populare genuri.
Influențe. Procesul creativ
Influențele mele provin din intensitatea brută a muzicii hardcore și din natura complexă, improvizațională a jazz-ului. Trupe precum Enter Shikari și artiști de jazz precum Monika Roscher Big Band modelează modul în care abordez muzica – energie puternică amestecată cu structuri complicate, imprevizibile. Ritmurile agresive și puterea brută ale hardcore-ului mă inspiră să creez tensiune, în timp ce libertatea și complexitatea jazzului mă împing să experimentez cu semnături de timp, disonanță și improvizație.
Procesul creativ pentru mine se referă la îmbinarea acestor două lumi – crearea unei fundații care este sudată ritmic, dar plină de spațiu pentru imprevizibilitate și schimbări dinamice. Totul este despre contrast, schimbări bruște și un flux imprevizibil, în care haosul și structura există una lângă alta.
Ce rol joacă muzica în viața ta
Muzica a fost întotdeauna expresia mea de bază, necesitând dedicare și sacrificiu, fie că este vorba de timp, confort sau spațiu personal. Procesul creativ este despre explorarea granițelor și transmiterea emoțiilor prin sunet.
Spectacolul live este locul în care muzica prinde cu adevărat viață. Este un schimb de energie cu publicul, unde chiar și greșelile devin parte din artă - adăugând autenticitate și creștere. Momentele brute, imperfecte, fac muzica live de neuitat. Cu toate acestea, nucleul unui spectacol live - conexiunea brută dintre artist și public - va rămâne întotdeauna inima acesteia.
Chiar dacă tehnologia aduce noi instrumente de exprimare, cred că vom vedea o apreciere mai profundă pentru imperfecțiunile și spontaneitatea pe care le oferă muzica live. O singură notă cântată cu pasiune, sau un moment neașteptat, poate avea totuși mai mult impact decât orice interpretare perfect orchestrată. Elementul uman va fi întotdeauna de neînlocuit.
