[Good UX] Alexandra Mihai: Cele mai mari probleme apar când sunt diferențe majore între business goals și nevoile utilizatorului. Se cere mult growth rapid, care se taie din experiență

Contextul economic global pune la încercare absolut tot ce mișcă. Fiecare industrie trece prin propriul test, iar rezultatele nu se află la capătul tunelului, ci vin în cascadă, pe măsură ce mai apare încă o ecuație de rezolvat. Departamentele de User Experience nu sunt ferite de schimbările actuale, iar efectele se văd în orice direcție ar privi: echipe comprimate, procese grăbite, etape sărite și obiective de creștere cu deadline tot mai strâns. Dar acolo unde userul rămâne interesul central, lucrurile încă se fac, pe cât posibil, ca la carte.

Alexandra Mihai, Principal Product Designer la UiPath, a explicat care sunt compromisurile pe care le poți face, fără să pierzi din vedere două lucruri esențiale: să oferi oamenilor experiențe care să le faciliteze, în cel mai simplu mod, soluțiile pentru care sunt acolo, și să asiguri companiei business value, în cel mai optim și cost effective mod. Dar când situația cere compromisuri, să ai gândire sistematică ajută foarte mult, desigur, însă creativitatea face diferența.

”Ceva ce aud constant e că nu există timp pentru research înainte de design. Când ai presiune să livrezi, e primul lucru care se comprimă. Eu cred că sunt multe metode pe care le poți aplica și într-un timp scurt, trebuie să fii puțin creativ”, spune Alexandra. 

Ce înseamnă, în 2026, good user experience și care sunt factorii care îl remodelează pentru eficientizare absolută, explică Alexandra în cele ce urmează:

Background

Am background analitic: pasiune pentru matematică combinată cu psihologie. Deși aproape am devenit arhitect, munca mea în design a început prin a lucra ca furniture designer pentru mai multe studiouri de arhitectură (deci într-un fel, nu m-am dus prea departe de ce-mi doream).

Drumul meu spre UX a început cu AI, dintr-o coincidență, mai mult sau mai puțin. Foloseam computational tools și pe lângă asta, am avut o ambiție să învăț și să lucrez alături de cei mai buni oameni din industrie. Așa am ajuns la UNSense (parte din UNStudio) în Amsterdam, unde s-a pus foarte mult accent pe utilizator și experiența sa. Asta, combinat cu side job-ul meu de web designer, m-a împins mai mult spre UX.

Am avut noroc să am alături de mine oameni care să-mi dea oportunitatea, dar parte din asta a fost și că am cerut oportunități. Și long story short, așa am început să fac UX începând cu 2017, cu câteva proiecte și în România, de la distanță.

Ce e cel mai important? Să înțelegi de la început că UX e despre simbioza dintre tech, business și user needs. Și pe lângă asta, să nu te oprești din învățat sau să crezi că le știi pe toate.

Good UX

O experiență bună este una care rezolvă probleme reale rapid, și aduce și business value (eventually, bani). În contextul actual, când ai tot felul de tool-uri care livrează pentru tine (i.e. vezi vibe coding) și presiune economică să livrezi mai mult cu mai puțin, experiența bună înseamnă să găsești tu sweet spotul în ce lucrezi: tehnologie mai bună care reduce costurile operațional, dar și îmbunătățește experiența userului, mai multă personalizare care aduce engagement, dar nu sacrifică privacy-ul și tot așa.

UX, definiția ta

UX e modul în care te simți când interacționezi cu ceva digital (și nu numai, dar în special). Dacă ți-ai comandat mâncare online și totul a fost smooth, atunci e un UX bun. Dacă ai încercat să completezi un formular și te-ai enervat de 5 ori, atunci nu e bun. UX-ul face ca lucrurile să meargă cum te aștepți tu să meargă.

Principii de bază

Puțin cam multă rom-engleză în lista următoare, dar:
- Research first, dacă e posibil. Nu poți optimiza ce nu înțelegi.
- Echilibru între nevoile utilizatorilor, obiective de business și tech constraints.
- Inclusive pentru cât mai mulți oameni.
- Test assumptions early.
- Clarity over cleverness.
- Systems thinking.

Reguli importante, greu de aplicat

Ceva ce aud constant e că nu există timp pentru research înainte de design. Când ai presiune să livrezi, e primul lucru care se comprimă. Eu cred că sunt multe metode pe care le poți aplica și într-un timp scurt, trebuie să fii puțin creativ.

Altceva important este și timpul pentru iterații. E bine și să "lansezi și vedem", dar când devine normă, asta înseamnă că înveți pe banii și frustrările userilor. Iar ultimul lucru, deși destul de nișat, ethical (AI) design - deși cu oricine ai vorbi, toți sunt de acord în teorie cu principiul ăsta.

Un mit care vrei să dispară

Uh, deși sper că a semi-dispărut deja, că UX = să faci lucrurile drăguțe. Sau că e doar despre wireframes și butoane. UX e strategie înainte de toate.

Cel mai bun sprint

Cel în care toată lumea din echipă colaborează la soluție. Le găsesc cele mai valoroase.

Sprintul cu cele mai multe lecții

Cel în care am fost a one-man-show, opusul la ce am zis mai sus. Nu sunt fană. De obicei în cazurile de genul nu se validează bine problema care se rezolvă.

Vizibilitate mică, impact mare

Prezentarea ideilor, deci munca de convingere. Dacă nu ar fi, nu s-ar povesti.

Probleme recurente

Cele mai mari probleme apar când sunt diferențe majore între business goals și ce nevoi are utilizatorul. Se cere mult growth rapid, care se taie din experiență. Dar ce aduce mult growth sunt produse care rezolvă problemele utilizatorilor fără prea multe bătăi de cap, e un trade-off.

În contextul economic actual, presiunea e și mai mare. Eu de cele mai multe ori rezolv asta cu mici compromisuri, vorbind pe limbajul fiecărei părți implicate. Cu oamenii de business vorbesc despre metrics, revenue; cu engineering vorbesc despre technical feasibility și trade-offs; și cu userii vorbesc despre problemele lor reale.

Un compromis

Ideal vs. viable. Eu știu că poți petrece 3 luni pe research și iterații. Un business are nevoie de velocitate, așa că am învățat să prioritizez ce e mai important.

O decizie câștigată

Mai puține features, mai multă calitate.

Empatia pentru useri

Vorbesc cu ei constant (+user interviews, usability testing, shadowing). În plus, important e să îți dai seama că sunt niște oameni total diferiți de tine, persoana care stă în spatele produselor.

Ce te-a surprins recent la comportamentul lor

Cât de rapid adoptă AI tools fără să pună întrebări despre privacy sau cum funcționează de fapt.

Probleme structurale

La noi, UX-ul încă e văzut ca departament de cost, nu ca growth driver. În contextul economic actual, când bugetele se reduc, am văzut că se fac schimbări mari în departamentele de product, deci implicit și UX. Părerea mea, dacă ai o experiență slabă a produsului tău, ai să ai mai multe costuri pentru echipe de support și puține conversions. Am văzut companii care cheltuie mii pe marketing să aducă useri, apoi îi pierd pentru că experiența e proastă.

Tranziția rolului

Depinde din ce perspectivă răspundem. Din perspectiva mea, eu am știut mereu ce vreau de la rolul meu și am fost business-oriented, lucru care cred că m-a ajutat să ajung unde sunt acum.

Totuși, ce observ în ultima perioadă, chiar ultimele 6 luni, observ că a devenit foarte blurry diferența dintre product și design. Rolul de product designer a evoluat foarte mult și a devenit competitiv. Trebuie ori să fii foarte bun pe prototyping, ori foarte rapid, ori foarte strategic - dar clar soft skills și curiozitatea sunt încă cele mai importante, din punctul meu de vedere.

Ok, Airbnb, Duolingo, iOS. What elese?

Nu știu cât de multă lume îl știe, dar DiaBrowser, un AI assistant în browser. UX/UI-ul este foarte bun și e perfect pentru cei care lucrează mult pe web, și e contextual. Recomand pentru cei care au puțină curiozitate să îl descopere singuri.

AI x UX

În cea mai mare parte, folosesc AI pentru cercetare/research: să generez interviuri, să identific patterns în rezultate, pentru statistică, și aș zice chiar și pentru rapid prototyping. Îl mai folosesc și pe zona de product - de multe ori pun requirements și îl folosesc pentru a face brainstorming, dacă mă simt blocată.

Eu cred că AI-ul aduce valoare să-ți lase mai mult timp să te concentrezi pe ceea ce-ți face ție plăcere din procesul de design, te scapă de chestii repetitive sau multe date.

Riscurile AI-ului în UX

Se poate ajunge la niște experiențe foarte similare, pentru că datele pe care sunt trainuite modelele de AI sunt la fel. Asta duce la mult bias și omogenizare. Mie îmi plac experiențele unice. Iar pentru echipe, e important să nu se ajungă la deskilling dacă designerii folosesc doar AI tools fără să înțeleagă principiile de design; + false productivity, să produci mai mult dar nu neapărat mai bine.

Viitorul UX-ului

În contextul actual, presiunea va fi să faci mai mult cu mai puțin. AI ne permite asta, dar există trade-offs. Majoritatea designerilor ar trebui să se adapteze la schimbările cu care ne confruntăm și pe zona de proces, dar și pe zona de atitudine. Cei care fie ignoră, fie sunt AI adopters fără să aibă pic de critical thinking, uhmm.