[Good UX] Sebastian Pandelache: Mă fascinează cât de diferiți suntem ca oameni. Chiar și în contexte similare, reacțiile, preferințele și așteptările pot varia enorm

Nu știu de ce, dar de fiecare dată când aud de ”accessibility in user experience”, mă gândesc instantaneu la trenurile și tramvaiele în care nu intri, nu urci, escaladezi. Nici nu mai zic de unele peroane, atât de joase, încât creează și mai multă distanță inutilă până la scări. Dar astăzi nu vorbim neapărat despre experiențele utilizatorilor de produse fizice, ci de cele digitale; că doar trecem printr-un site sau o aplicație de bilete, până să ajungem la tren, nu? Btw, nu zic neapărat că e surprinzător - deși e - dar aplicația CFR are un UX okish, peste mersultrenurilor.ro.

Despre claritate, structură, insighturi testate și deadline-uri realiste în contextul UX-ului am vorbit cu Sebastian Pandelache, Freelance UX Designer și fotograf. Deși a lucrat ca designer în companii mari, unde nu ducea lipsă de task-uri, digitalizarea accelerată care se producea în paralel îl făcea curios și dornic să și înțeleagă probleme, nu doar să le îmbrace frumos. Așa că a ales să preia și proiecte de freelancing și să învețe făcând. Treptat, freelancingul a devenit singurul job, lucru care l-a expus la proiecte din domenii super diverse: de la healthcare la cybersecurity.

Gândirea sistematică și capacitatea de a desena soluții sunt atuuri esențiale unui UX designer, dar calitatea care face diferența este empatia - nu doar pentru utilizatori, cât și pentru oamenii din echipă. Iar uneori, empatia înseamnă pur și simplu să asculți - fie un focus grup, fie feedback-ul unui coleg - și apoi să îmbunătățești. Good UX nu este un bullseye skill sau a one size fits all thing, este un proces continuu de îmbunătățire. Mai multe, povestește Sebastian în rândurile ce urmează:

Background

Vin cu un background solid de corporate design, dobândit în perioada în care am fost angajat. Nevoia de digitalizare și boomul din ultimii zece ani m-au împins spre UX iar tranziția a venit natural. Mi-am dat seama că îmi place mai mult să înțeleg problemele decât să le „îmbrac frumos”. Sunt genul de om care lucrează sistematic și revin întotdeauna la basics atunci când lucrurile se complică.

În paralel cu jobul am făcut constant freelancing, pentru că simțeam că în corporație nu îmi acopăr pe deplin hungerul și drive-ul de a învăța mai mult. În timp am decis să trec full-time pe freelancing, lucrând cu clienți din domenii diverse, de la audio și cybersecurity, la healthcare și eSports.

Tot ce fac pornește din pasiune. Nu am simțit niciodată că muncesc în sensul clasic, pentru că îmi place ce fac și sunt mai curios din fire.

În ultimii ani am dezvoltat și un interes pentru fotografie, pornind de la o problemă recurentă pe care o întâlneam în multe proiecte și anume, lipsa de conținut autentic. Apartamentul meu devenise un studio ad-hoc în care coexistau copilul, pisica, biroul, blitzurile și luminile. De acolo, pasul către un boutique design studio a fost inevitabil, așa că am ajuns să îmi închiriez un spațiu în centrul Bucureștiului, pe strada Ion Brezoianu, de unde îmi desfășor în prezent activitatea și experimentez la intersecția dintre design, UX și content autentic.

Good UX

Pentru mine înseamnă claritate și proiecte care chiar ajung să se implementeze. Focusul meu rămâne pe colaborarea cu echipe de marketing B2B sau B2C din organizații corporate, unde mă adaptez ușor la ritm, procese și obiective. Singura diferență e rolul meu: am trecut de cealaltă parte a mesei, din angajat în colaborator, ceea ce schimbă complet dinamica.

Sunt într-un punct în care pot empatiza real cu echipele interne și cu oamenii de marketing, pentru că le cunosc presiunile și constrângerile, dar în același timp pot vedea din exterior unde apar blocajele. Îmi place să identific din timp pain point-urile unui proiect și să propun soluții rapide și eficiente, în ritmul meu.

Ce mi se pare cel mai fain în munca de designer este că rezultatele se văd. Nu rămân blocate într-un PowerPoint uitat într-un folder. Un exemplu bun în sensul acesta este un proiect la care am lucrat pentru Bitdefender, unde claritatea și comunicarea dintre echipe au fost esențiale. Îmi plac proiectele în care există aliniere, dar și suficient spațiu pentru un strop de creativitate.

UX, definiția super simplă

Acum, dacă m-aș gândi să explic UX foarte simplu, m-aș gândi la fetița mea de 7 ani. Imaginează-ți biroul ei și o cutiuță plină cu diverse rechizite: carioci, gume de șters, creioane, pixuri și altele. Dacă acea cutiuță ar dispărea, creioanele ar cădea pe jos, pisica s-ar juca cu carioca ei preferată și ar împinge-o sub, pat iar copilul s-ar frustra pentru că nu își găsește lucrurile. În loc să termine rapid o felicitare sau un desen, tot procesul s-ar prelungi la nesfârșit.

În câteva cuvinte, UX-ul e despre ordine și claritate, dar cu mențiunea că copilul își alege singur cum își aranjează lucrurile în cutie. Rolul meu ca „părinte” e să observ și să ajut doar atunci când are nevoie.

Principii de bază

Claritate, structură și context. Tot ce fac e să prioritizez nevoile utilizatorilor și ale businessului, să integrez feedback constant și să mențin experiențe coerente și accesibile, chiar când nu avem timp sau buget să facem research complet.

Reguli importante, greu de aplicat

O regulă care rămâne mereu greu de aplicat ține de nevoia de a face produsul accesibil inclusiv pentru persoanele cu dizabilități vizuale/cognitive/motrice. Genul acesta de probleme pot apărea, în practică, pentru că există mereu un mic gap între echipe, fie din lipsă de timp, fie din presiunea de a livra rapid, care face ca anumite decizii de UX să fie compromise sau să nu ajungă exact așa cum le-ai imaginat.

Motion-ul e ignorat constant. Fără el, interacțiunile devin seci și pierd claritatea care le face naturale.

Un mit care să dispară

Răspunsul classic ar fi “You are the user”. Dar nu facem site-uri pentru noi, ci pentru oamenii care le folosesc. Dar aș vrea să dispară și ideea că designul e opțional. Orice companie sau start-up are nevoie de cel puțin un designer bun. Nu cineva care face doar ecrane, ci cineva căruia chiar îi pasă de craftsmanship și de detalii pe care alții nici nu le observă.

Un designer care frame-uiește problema înainte să încerce să o rezolve. Care leagă deciziile de design, apoi de business outcomes. Care gândește în sisteme, nu în livrabile.

Sprintul cu cele mai multe lecții

În acest moment lucrez la un proiect în domeniul pro audio, realizat pentru Earthworks. În acest sprint am realizat cât de importante sunt insight-urile primite atât de la inginerii audio, cât și de la designeri industriali care construiesc efectiv produsul.

Este o lecție despre cât de mult contează să înțelegi produsul în profunzime și problema reală pe care încearcă să o rezolve. De multe ori, aceste discuții și interviuri duc la schimbări semnificative între wireframe-urile inițiale și rezultatul final.

Probleme recurente

Cel mai des apar probleme legate de deadline-uri nerealiste. Negocierea lor e unul dintre cele mai importante aspecte ale muncii noastre. Eu încerc, pe cât posibil, să îmi respect timpul și să comunic în avans ce ar putea genera întârzieri și cum le putem evita.

Communication is key. Uneori asta înseamnă să mă retrag sau să nu accept un proiect dacă deadline-urile sunt prea agresive.

O decizie câștigată

Atunci când lucrezi pe proiecte mari, fie ca freelancer, fie ca angajat, nu ești întotdeauna văzut ca cel mai bun politician. De multe ori trebuie să îți câștigi dreptul la opinie, argumentând fiecare propunere pe care o faci.

Empatia

Ascult constant feedback-ul lor și îl iau în serios. Nu îl ignor niciodată și îl folosesc ca să continui să îmbunătățesc experiența, chiar și atunci când pare dificil sau incomod.

Comportamentul userilor

În ultimii ani am observat, mai ales post pandemie, o direcție de consum accelerat, impulsiv, bazat pe emoții. Mă fascinează cât de diferiți suntem ca oameni. Chiar și în contexte similare, reacțiile, preferințele și așteptările pot varia enorm, ceea ce face UX-ul provocator, dar și fascinant.

Probleme structurale

Problemele structurale pe care le văd țin mai degrabă de contextul mai larg în care lucrează organizațiile locale: bugete limitate, resurse umane insuficiente și deadline-uri agresive. În plus, multe companii trec prin schimbări frecvente, layoff-uri și nevoi care se modifică de la o lună la alta, ceea ce face ca procesul de UX să fie adesea ignorat sau dificil.

Transformarea rolului

În ultimii ani, am realizat că în anumite proiecte rolul meu a fost mai mult de consultant și mai puțin de executant. E o parte interesantă a muncii, dar îmi este greu să mă despart de pasiunea mea pentru design.

Exemple de Good UX

Dacă ar fi să dau câteva exemple de site-uri sau aplicații care îmi plac personal, pe zona de apps m-aș gândi la YouTube, Netflix, LinkedIn, Instagram, Discord, eMag, Reddit; pe partea de tool-uri de design, Figma și Webflow, Lightroom; iar ChatGPT, fie că vrem sau nu să acceptăm, face deja parte din viața multora. Gmail e o experiență foarte bună, iar Google Meet, în anumite aspecte, a devansat platforme mai vechi și mai cunoscute.

Alte site-uri care îmi plac, în special pentru experiența și designul lor, sunt Midjourney, Adplist.org, Ramp Bang & Olufsen, Polestar, Mayo Clinic sau Apple.

AI x UX

În munca mea folosesc AI-ul mai ales pentru a accelera și a testa idei rapid. De exemplu, tool-uri precum Builder.io îmi dau libertatea să experimentez designul din Figma și să-l văd cum ar arăta până la ultimul pixel, fără să pierd ore în cod sau prototipuri manuale. În același timp, anumite aspecte tehnice, cum ar fi generarea componentelor sau baza unui design system sunt automatizate, ceea ce ne permite să câștigăm mult timp și să ne concentrăm pe decizii creative și strategice.

Cred că valoarea reală a AI-ului vine atunci când știi exact ce să cauți și rămâi curios la tot ce apare în piață.

Riscurile utilizării AI-ului în UX

Unul dintre cele mai mari riscuri în folosirea AI-ului în UX este copy‑paste‑ul fără înțelegere. Faptul că primești un răspuns nu înseamnă că îl și înțelegi sau că știi ce impact va avea asupra utilizatorilor sau produsului. E o situație similară cu cineva care primește un diagnostic medical generat de AI și se crede expert, fără să aibă cunoștințele necesare ca să-l interpreteze corect.

Devine periculos atunci când AI-ul este folosit superficial de oameni care au putere de decizie. De aceea, cred că principiul de bază ar trebui să fie că AI-ul asistă, nu decide. Orice output trebuie înțeles, validat și trecut prin experiența umană, context și responsabilitate profesională.

Viitorul UX-ului

Cred că în următorii 3–5 ani UX-ul va fi puternic influențat de AI și de schimbările economice globale. Europa are oportunitatea să reducă decalajul față de America și China, ceea ce ar putea însemna mai multă libertate pentru a crea și dezvolta tehnologii locale.

Pentru UX, asta înseamnă produse mai inovatoare, mai personalizate și mai responsabile, cu o atenție sporită la contextul cultural și la utilizatorul real, nu doar la trenduri globale. AI va deveni o extensie a minții umane și responsabilitatea de a-l antrena și dezvolta într-o direcție compatibilă și non-intruziva, astfel încât să existe echilibru, rămâne a noastră.