![[Good UX] Adrian Furtună: AI-ul cerne acum toți designerii ieșiți din bootcampurile din pandemie](https://media.iqads.ro/2026/04/cover-adrian-furtuna-cover-850vsvs1-cover-850.jpg?v=202604031021)
Să faci tranziția de la graphic sau web design la UX este un proces mișto. Descoperi o lume în care, chiar dacă e nevoie de tot ce știai înainte, mai ai de învățat de zece ori pe atât. Și vezi cum munca ta devine mai structurată, mult mai documentată, devine și funcțională, lucru pe care un banner pe Google sau pe-un homepage nu prea poate să-l facă.
Dar Adrian Furtună, Senior Product Designer, n-a mai traversat rolurile, a intrat direct în pâine. Asta se întâmpla în 2008, când un UX-er la început de drum n-avea atâtea tutoriale pe YouTube, cursuri online, workshopuri și mentori în proximitate sau manuale la îndemână. Astăzi, Adrian are o mulțime de produse digitale pentru care a semnat componenta de UX, având la activ inclusiv un produs lansat pe cont propriu - ocazie cu care a câștigat o perspectivă nouă asupra prioritizării prietenoase cu bugetul.
”Am înțeles ce înseamnă cu adevărat un produs abia atunci când am încercat să lansez eu unul, pe banii mei. Până atunci nu este designer să înțeleagă cu adevărat constrângerile de buget și prioritizarea funcționalităților. Ne dăm cu toții ochii peste cap, dar când fiecare minut vine cu un cost, se schimbă foarte mult felul în care vezi producția”, spune Adrian.
Despre cât de fluid trebuie să fie procesul utilizării și cât de util trebuie să fie produsul, explică Adrian în rândurile de mai jos:
În drumul spre UX
Am început drumul acesta în 2008, pe vremea aceea erai fie designer grafic, fie designer web. Am căzut direct în pâine, ca să spun așa. Abia îmi cumpărasem domeniul furtuna.ro, unde aveam un mini portofoliu de proiecte la care lucram ca tester la Ubisoft. Cineva a văzut site-ul și m-a întrebat dacă vreau să fac asta ca job.
Nu cred că a fost un drum pe etape neapărat. Țin minte că atunci când am început eu nu existau atâtea resurse online ca acum. Învățam din tutoriale de pe Twitter și abia apăreau primele site-uri de genul, cum era psdtuts (actualul Envato). Am descoperit UX-ul abia când a apărut Smashing Magazine și în special când au lansat prima carte, care pentru mine a fost biblia designului. Avea tot, de la teoria culorii la UX și CSS.
Important de știut este că drumul nu se termină cu UX. Este doar un stop intermediar, parte a Product Designului, ceea ce fac acum și ceea ce este mult mai complex decât doar UX.
Good UX
Acum lucrez în studii clinice în oncologie și lucrez la produse orientate către participanți/pacienți. O experiență bună este aceea în care sistemele din spate își fac treaba, informația critică este vizibilă, iar participantul nu simte că a trebuit să învețe cum să folosească funcționalitățile aplicației.
UX, definiția ta
Cum am spus și mai sus, UX este momentul în care utilizatorul folosește o funcționalitate fără să își dea seama. Totul funcționează așa cum se așteaptă și uneltele necesare lui sunt unde se așteaptă să fie.
Principii de bază
Utilitate, context și ierarhie.
Reguli importante, greu de aplicat
Testarea continuă. Mediul în care lucrez este foarte strict și este foarte dificil să ai acces la pacienți pentru a testa o presupunere în design înainte să îi determini utilitatea.
Un mit în UX care să dispară
Că oamenii sunt raționali. Mai ales în research.
Frecvența lansărilor
Ca product designer, sunt destul de devreme inclus în proces, pentru că înainte de UX trebuie să înțeleg nevoile de business și capabilitățile sistemelor cu care lucrez.
Avem un proces foarte bine stabilit în product. De când explorăm nevoia unui client și o traducem în funcționalitate până la implementare. Iar implementarea nu pleacă până nu avem funcționalitatea structurată pe release-uri în funcție de capabilități.
Cel mai bun sprint
Nu pot da detalii de genul. Să spunem doar că am livrat o funcționalitate critică și foarte dificil de implementat în aproape jumătate din timp.
Vizibilitate mică, impact mare
Partea de system thinking. Pentru că nu se măsoară neapărat în UX, cât în arhitectură și dezvoltare.
Probleme recurente
Cel mai des sunt problemele de overhead. Funcționalități ce trebuie sparte pe release-uri. Practic facem un fel de top-down complexity și începem de la cel mai ușor de implementat lucru, care durează și cel mai puțin, și construim pe măsură ce echipa se eliberează.
O decizie câștigată
Nu a fost o decizie de UX, dar pe vremea când lucram la IBM am luptat foarte mult să pun echipa de design pe harta IBM, astfel încât să fim vizibili în afara service line-urilor de bază. Asta m-a făcut un fel de „black sheep”, dar am reușit.
Empatia pentru utilizatori
Ironia este că nu sunt o persoană empatică. Dar înțeleg nevoile lor în contextul de business al produsului la care lucrez.
O surpriză în comportamentul userilor
Avem o vorbă atunci când facem research: „Trust, but verify”. Asta înseamnă să nu ne creăm așteptări atunci când triem răspunsurile și să ne bazăm pe comportamentul lor atunci când interacționează cu produsul. Și mereu mă surprinde diferența între ceea ce spun și ce fac.
Cum s-a schimbat rolul tău
Am înțeles ce înseamnă cu adevărat un produs abia atunci când am încercat să lansez eu unul, pe banii mei. Până atunci nu este designer să înțeleagă cu adevărat constrângerile de buget și prioritizarea funcționalităților. Ne dăm cu toții ochii peste cap, dar când fiecare minut vine cu un cost, se schimbă foarte mult felul în care vezi producția.
Ok, Airbnb, Duolingo, iOS. What else?
O să râdeți, dar Financial Times. Aplicația în special și articolele lor web interactive. Best UX I’ve seen, ever.
AI x UX
Folosesc pentru copy, în loc de lipsum. Și mă mai ajută cu iconițe și placeholdere, Freepik în special pentru asta. Iar valoarea reală este în cod. Folosesc Codex, iar faptul că pot scrie o aplicație de macOS așa cum vreau eu și pe baza designului meu este extraordinar.
Mi-am scris furtuna.ro recent cu AI. Iar la muncă îl folosim pentru prototipare: iau o funcționalitate, mă leg la codebase-ul nostru și scot interacțiunea front-end așa cum am gândit-o.
Riscurile AI-ului în UX
Atât timp cât rămâne la practicieni, nu văd neapărat un risc. Poate doar dacă îl lași să gândească în locul tău. Dar ca tool, să te ajute să fii mai eficient, nu văd un risc. Asta atât timp cât este un model care nu se antrenează pe munca ta și este complet izolat intern.
Momentan este ca o extensie a ta. Te ajută să faci chestii pentru care trebuia să aștepți după alții, gen să faci un prototip în cod. Dar asta înseamnă să știi ce faci. De exemplu, dacă legi Codex de Figma cu MCP, structura layerurilor în Figma trebuie să fie după semantica HTML-ului și ajutată de Auto Layout pentru ierarhie și CSS.
AI-ul este un tool fenomenal dacă este folosit de oamenii potriviți. Adică pentru UX, de UX designeri. Dacă se apucă PM-ul să facă UX, atunci rezultatul va fi dezastruos mereu.
Viitorul UX-ului
Nu mă aștept să se schimbe ceva în UX neapărat. O să facem lucrurile mai rapid și o să putem valida presupunerile mai repede. Ce-i drept, AI-ul cerne acum toți designerii ieșiți din bootcampurile din pandemie.
