Trăim un sfîrșit de epocă culturală, o dată cu sfîrșitul noii ordini mondiale, crede Cecilia Ștefănescu, scriitoare, scenaristă & regizoare. Cecilia nu s-a mulțumit niciodată să vorbească un singur limbaj artistic, iar recent și-a făcut debutul în lungmetraj cu Un loc sigur, care va avea premiera în martie în cinematografele din România.
Cecilia a lucrat 10 ani la acest film. 10 ani în care lumea s-a schimbat brusc. Pandemie, războaie, dezechilibre, anxietăți colective. Dar povestea și personajul principal au condus-o prin așteptare și limitări, au constituit un reper pe care s-a încăpățânat să îl transforme în lungmetraj.
"Mie îmi place să cred că încă îmi caut centrul, un centru profund umanist, iar cu filmul Un loc sigur am vorbit tocmai despre acest centru umanist care azi e într-un conflict senzorial și și-a pierdut contactul cu punctele de la orizont", spune Cecilia.
Da, oamenii sunt obosiți și speriați de știri și feeduri, nu vor filme complicate, au nevoie de relaxare. Dar Cecilia crede că filmele, cărțile și spectacolele care te pun pe gînduri te ajută să apreciezi viața altfel.
Povestim cu ea în continuare despre sfârșiturile acestor ani, fricile care îi înconjoară, cumințenii românești, pericolul conformismului și al fanatismului, nevoia de artă care să incomodeze gândirea generală:
