Ray Kurzweil anunța încă din 1999 venirea inteligenței artificiale. Inventator, futurist și autor american, recunoscut pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniul recunoașterii optice a caracterelor, sintezei text-to-speech, Kurzweil este cunoscut pentru previziunile sale privind evoluția tehnologiei, principal promotor al conceptului de Singularitate — momentul în care inteligența artificială va depăși inteligența umană.
Într-un interviu cu Tony Robbins, Kurzweil își contextualizează predicțiile: AGI-ul (Inteligența Artificială Generală) sosește până în 2029, joburile white-collar intră într-o criză fără precedent, medicina va împinge limitele longevității, iar specia umană se va contopi fizic cu tehnologia pe care a creat-o.
De la utopie la o predicție conservatoare
Kurzweil crede că suntem abia la linia de start când vine vorba de AI. AGI-ul, punctul în care mașina atinge sau depășește nivelul creierului uman în absolut orice sarcină cognitivă, nu mai este o fantezie îndepărtată.
„Când am spus în 1999 și mai târziu, în 2005, că vom atinge AGI până în 2029, comunitatea științifică a crezut că sunt complet nebun. Acum? Având în vedere ritmul exponențial al puterii de calcul, noile inovații algoritmice și modelele mari de limbaj, anul 2029 a devenit dintr-o dată o predicție din ce în ce mai conservatoare. Ar putea fi chiar mai devreme. Viitorul sosește mult mai repede decât realizează majoritatea oamenilor”.
Timeline-ul pentru AGI s-a tot restrâns în ochii comunității științifice. Dacă în urmă cu 5 ani consensul academic plasa AGI-ul undeva spre anul 2050+, Geoffrey Hinton, Demis Hassabis (DeepMind) sau Sam Altman (OpenAI) vorbesc acum despre o fereastră între 2027 și 2032.
Criza identității umane
Tony Robbins mută discuția din zona tehnologică la cea economică. Dacă revoluțiile industriale din trecut au automatizat forța brută, revoluția AI vizează direct intelectul.
„Inteligența artificială lovește direct profesioniștii cu studii superioare – programatorii, analiștii financiari, avocații, designerii. Problema reală nu este doar dispariția unor task-uri, ci compresia timpului. Nu am mai avut niciodată o schimbare de o asemenea magnitudine într-un timp atât de scurt. Dacă nu ne pregătim acum, nu vom asista doar la un șoc economic, ci la o criză existențială uriașă de sens și identitate pentru oameni”, spune Kurzweil.
Rapoarte precum cele de la Goldman Sachs sau World Economic Forum avertizează că AI-ul generativ pune în pericol munca cognitivă, influențând cel mai puternic rolurile administrative, juridice, de analiză de date și de creație comercială.
Singularitatea
O idee recurentă la Kurzweil (care este de altfel și teza noii sale cărți, The Singularity is Nearer) este contopirea biologiei umane cu inteligența artificială. În viziunea sa, nu vom concura cu AI-ul, ci ne vom integra în el.
„Evoluția nu se oprește la a avea asistenți inteligenți în telefoane. Următorul pas major este fuziunea. Prin interfețe creier-computer ne vom conecta neocortexul direct la cloud. Asta va extinde inteligența umană de un milion de ori. Pe măsură ce nanotehnologia va avansa, până în anii 2030 vom fi capabili să manipulăm biologia digital și să reconstruim lumea fizică atom cu atom.”
De altfel, din momentul în care transformăm biologia într-un proces informațional, oamenii își pot depăși limitele biologice.
„Rețelele neurale au început deja să deblocheze descoperiri medicale uluitoare simulând biologia, cum ar fi plierea proteinelor. Ne îndreptăm cu viteză spre ceea ce se numește 'longevity escape velocity' (viteza de evadare a longevității) – momentul în care știința va adăuga mai mult de un an la speranța ta de viață pentru fiecare an pe care îl trăiești”
Kurzweil crede că abilitatea de a fi agil, de a înțelege mutațiile tehnologice, de a înlocui frica și panica prin adaptare constantă sunt esențiale în următoarea perioadă.
