Demis Hassabis, CEO-ul și fondatorul Google DeepMind, conturează câteva scenarii de viitor în cadrul unui interviu NothingButTech.
Revoluția din medicină
Pentru Demis Hassabis, AI-ul a fost mereu un instrument creat pentru a pătrunde misterele lumii. Succesul cu AlphaFold (care prezice structurile proteinelor) se extinde acum prin Isomorphic Labs spre înțelegerea reacțiilor biochimice complexe, cu scopul de a scurta timpul în care creăm tratamente noi.
„Când eram copil eram fascinat de toate marile întrebări: natura realității, natura conștiinței. Pentru mine a fost evident că aveam nevoie de ajutor, iar acest ajutor ar trebui să fie computerele, apoi sub forma AI, și asta m-a pornit pe tot acest drum: să construiesc AI pentru a ne ajuta să avansăm descoperirile științifice.
Ne concentrăm pe scurtarea acestei faze de descoperire a medicamentelor, care poate dura ani de zile, poate chiar un deceniu... să o reducem de la ani la luni, poate chiar la săptămâni sau la o zi, ceea ce ar fi incredibil. Părea de neconceput, la fel cum acum 10 ani toată lumea credea că plierea proteinelor e imposibilă”, spune Hassabis.
Testul Einstein
Cum știm că o mașină a devenit cu adevărat inteligentă? Demis Hassabis definește acest tip de inteligență cu creativitatea științifică.
„Testul pe care l-aș propune este un test Einstein: să antrenăm unul dintre aceste sisteme cu o limită de cunoștințe din anul 1901. Ar putea el să descopere relativitatea, așa cum a făcut Einstein în 1905? Dacă da, atunci l-ai putea aplica pe fizica de azi ca să vină cu extensii pentru teoria corzilor sau să răspundă la ce se întâmplă cu materia întunecată.”
Sistemele AI curente pot face asocieri surprinzătoare din date existente, dar nu au demonstrat încă abilitatea unui „salt de paradigmă” inventiv.
AI-ul o să aibă nevoie de somn
Neurocercetător la bază, Hassabis folosește modelul creierului uman pentru a anticipa viitoarele arhitecturi de inteligență artificială. Creierul procesează memoria în timpul somnului prin hipocampus. În curând, AI-ul va trebui să facă același lucru.
„Cred că s-ar putea să fie nevoie de ceva similar, cum ar fi un 'sleep mode' sau un mod de consolidare... cum integrezi toate datele vizuale și inputurile dintr-o zi, din care doar o mică fracțiune sunt utile? E un fel de risipă să le stochezi pe toate. Cum extragi părțile utile și cum le integrezi mai apoi fără a suprascrie cunoștințele tale existente?”, spune Hassabis.
În Machine Learning, problema de a învăța concepte noi fără a le șterge pe cele vechi se numește catastrophic forgetting. Cercetările actuale (inclusiv din DeepMind) lucrează la mecanisme de memory replay inspirate exact din funcționarea hipocampusului uman în timpul somnului.
Inteligența Artificială emergentă și legile fizicii
Nu trebuie neapărat să predai fizica unui AI pentru ca el să o înțeleagă. Modelele dezvoltate reușesc să deducă legile lumii reale prin simpla observare a mii de videoclipuri.
„Este un pic halucinant faptul că pare să asimileze versiuni destul de precise de fizică intuitivă. Am început să creăm benchmark-uri de fizică, să vedem cât de bine ne descurcă, de exemplu, la simulări cu trasee de bile, obiecte care cad și gravitație. În acest moment, e uimitor ce poate face aproape într-un mod emergent", spune Hassabis.
De altfel, inteligența vizuală din ultimul an a demonstrat că un model suficient de mare învață din asocieri vizuale masive să mimeze mecanica fluidelor, inerția sau gravitația fără să fie programat algoritmic cu formule fizice matematice.
Simularea economiei globale
Deși recunoaște că economia este un sistem extraordinar de complex din cauza comportamentului uman și al actorilor macro (state, corporații), Hassabis crede că AI-ul ar putea într-o zi să simuleze direcția economică mondială pentru a evita decizii macro catastrofale.
„Modul în care se face economia în prezent este foarte ad-hoc. Iei aceste decizii macro masive pe care abia 5 ani mai târziu realizezi "oh, de fapt decizia aia nu a fost foarte bună, am cauzat o recesiune aici". Iar de ele depind surse de venit și vieți umane. Dar nu există o modalitate de a testa decizia reală contra-factual la momentul luării ei.”
Viziunea 2050
Când este invitat să își imagineze anul 2050, Hassabis face un salt inspirat de SF. Visul lui este o lume fără lipsuri care explorează cosmosul.
„Ceea ce sper pe această scară de timp este că vom trece cu bine de linia de sosire cu AGI-ul, în siguranță pentru umanitate. Că vom descoperi cum să evoluăm economia astfel încât toată lumea să beneficieze de resurse. Și apoi, următorul pas evident pentru mine este ca umanitatea să ajungă la stele... Până în 2050 aș vrea să avem interviul ăsta pe una dintre lunile lui Jupiter, construind sfere Dyson și trezind universul cu conștiința umană, așa cum o spunea poetic Carl Sagan".
