Cand au incetat blogurile sa mai fie amuzante

Ce e minunat la evenimentele de amploare pe care le organizeaza Evensys este ca reunesc cei mai buni oameni din domeniu, le ofera ocazia de a-si impartasi cunostintele,esecurile, reusitele si le creeaza spatiul propice pentru a se gandi in perspectiva la activitatea lor si la care ar fi directiile de urmat in viitor. Partea a doua a conferintei Toolbox, desfasurata ieri, 16 octombrie, la Bucuresti, a fost dedicata comunicarii online si a fost speciala pentru ca a provocat un dialog intre profesionistii si pasionatii din doua domenii care interfereaza: jurnalismul si bloggingul.

Bloggerii - mai credibili ca jurnalistii
Invitatul special, Gianni Catalfamo, de la Pleon Graffiti Italia, a prezentat situatia din Vest, unde 40% dintre utilizatorii de internet sunt Consumer Generated Media Users, adica citesc/scriu bloguri si sunt activi pe site-urile de social networking. Succesul masiv al blogurilor se datoreaza faptului ca cititorii au incredere in oameni obisnuiti, la fel ca ei. Chiar daca nu cred orbeste in fiecare blogger in parte, au incredere in blogosfera, in ansamblu, asa cum au incredere in comunitatile create pe forumuri, unde, chiar daca sunt cativa care dau informatii gresite sau sunt rau-voitori, corectarea si disciplinarea membrilor se petrec prin actiunea intregii comunitati. Catalfamo a mai prezentat si rezultatele unui sondaj cu privire la credibilitatea bloggerilor. Aceasta era cu mult sub cea a jurnalistilor. In Romania insa, conform RoBloggers Survey 2007, sondaj realizat de Cristi Manafu si de Carmen Holotescu, 56% dintre subiecti au la fel de multa incredere in bloggeri si in jurnalisti, iar 25% cred chiar ca bloggerii sunt mai credibili decat jurnalistii.

Pentru ca bloggerii sunt sinceri
Probabil ca motivul pentru care bloggerii caustici sunt atat de apreciati este acelasi pentru care figurile proeminente si admirate din media sunt acei cativa jurnalisti care nu se tem sa spuna lucrurilor pe nume si care dau dovada de onestitate si de integritate. Publicul vrea sa citeasca articole scrise dezinteresat, pentru ca jurnalistul a crezut in ele, nu pentru ca a fost platit sau indrumat sa scrie asa. De aceea sunt atat de citite blogurile: pentru ca autorii lor nu sunt influentati de nimeni, cel putin teoretic.

Posibili colaboratori
Toolbox | Online Communication a fost un eveniment deosebit de celelalte care au tratat acelasi subiect, pentru ca, de data aceasta, au fost pusi fata in fata jurnalistii online si bloggerii cu toti cei care sunt interesati sa colaboreze cu ei: PR-isti, oameni de marketing care vor campanii online si oameni din agentii de media care in general le intermediaza.

Ori PR-istii nu stiu unde sa caute...
In mijlocul discutiei dintre bloggeri si PR-isti, aflata intre cele doua tabere, mi-am dat seama ca asist la un dialog intre surzi. Din sala se spunea „pai de unde sa stiu eu ca tie iti place tenisul?”, iar de la masa rotunda, unde stateau bloggerii, veneau indicatii despre unde se afla pagina de „about” si cum e cu categoriile alea in care se inscriu post-urile. Fiecare se apara si isi justifica esecul in incercarea de a initia un dialog cu celalalt, in loc sa asculte si sa inteleaga care e problema reala.

Pe de o parte, nu e vina PR-istilor ca nu gasesc bloggeri interesati de domeniul lor de activitate. In Romania, blogurile sunt inca extrem de personale, chiar daca sunt inscrise in sectorul in care activeaza autorii lor. Sunt foarte putine bloguri specializate, despre care orice vizitator isi poate da seama care este domeniul principal de interes si ce fel de informatii poate gasi acolo. In conditiile in care gasesc post-uri despre orice in asa-zisele bloguri tematice, PR-istii speculeaza ca isi vor gasi si comunicatele lor un locsor pe acolo si nu avem de ce sa-i invinovatim. Dragos Novac a raspuns foarte bine unei intrebari din public: „Daca ai subiecte de interes pentru ei, le vor prelua”. Eu nu cred ca inca nu exista bloguri de interes pentru PR-isti. Dupa cum spunea tot Novac la un AdBreak, anul trecut, la noi, bloggerii nu sunt luati in serios de catre companii pentru ca ei nu scriu despre un singur domeniu, asa cum fac cei din afara. Un om obisnuit care scrie din pasiune despre un subiect, isi castiga autoritatea prin exercitiu, perseverenta si prin pertinenta afirmatiilor. Devine astfel lider de opinie si are credibilitate pentru ca scrie dezinteresat, pur si simplu din pasiune. La noi, singurele bloguri cu adevarat specializate sunt despre IT si parerea respectivilor chiar conteaza din moment ce au scris despre asta sute chiar mii de post-uri. In rest, majoritatea blogurilor sunt despre orice, iar daca oamenii care le scriu nu sunt suficient de pasionati in legatura cu un subiect astfel incat sa-l cunoasca indeajuns si parerea lor chiar sa conteze, atunci nu stiu de ce ar vrea un PR-ist sa-i trimita un comunicat unui blogger, pentru ca in afara de un numar de vizualizari, nu obtine nimic. Parerea respectivului este lipsita de importanta pentru publicul tinta, care stie exact unde sunt liderii de opinie pe care ii respecta.

...ori bloggerii nu au ce vinde
Pe de alta parte, in conditiile in care s-au cam plictisit de blogging fara sa castige nimic din asta, ar cam trebui ca bloggerii sa asculte care e problema reala a PR-istilor: nu au unde sa plaseze stiri, pentru ca nu reusesc sa identifice blogurile specializate in aria respectiva de interes. Iar cand oamenii de marketing vor citi post-uri despre brandurile lor si le vor gasi pertinente, de-abia atunci poate se vor gandi sa cumpere o forma sau alta de publicitate pe acele bloguri. Deocamdata nu cred ca bloggerii din Romania au ce sa vanda. In afara de un trafic firav, desigur.

Cum poti jigni un blogger
Intreaba-l despre ce scrie, ce il intereseaza, cum poti sa-i plasezi o stire sau cum il poti convinge sa vina la o conferinta. O sa i se para ca esti un incuiat care nu stie sa citeasca un blog. Lui i se pare ca daca scrie in fiecare zi, cineva chiar citeste in fiecare zi. El nu stie ca „cine trebuie” nu are timp sa citeasca decat din cand in cand si ca asta e timpul pe care il are la dispozitie sa te convinga ca brandul tau pe blogul lui e o afacere buna.

Studiu de caz: Zoso
Fundatia Soros interesata de bloguri. PR-ista il intreaba pe Zoso (prezent pentru prima data in public sub numele real), ce comunicate sa-i trimita si cum sa-l invite la conferinte de presa ca el chiar sa vina. De ce? Pentru ca e cel mai tare. De ce il vrea pe cel mai tare? Pentru trafic. De ce vrea trafic? Pentru ca nu stie care sunt avantajele unei stiri scrise de un blogger fata de una scrisa de un jurnalist.

Pentru cei care de-abia se familiarizeaza cu realitatea blogosferica, „Zoso asta” care e cel mai tare, in momentul in care incepe sa fie amabil cu presa si sa preia comunicate pentru o cauza nobila, inceteaza sa mai fie Zoso. In timp ce toata lumea din sala il curta si incerca sa inteleaga cam care ar fi temele de interes pentru el, toti uitasera ca Zoso nu vinde pagini din ziar, Zoso vinde opinii personale, puternice, argumentate, reale, autentice si ca tocmai de aceea posturile platite nu sunt marcate la el pe blog. Recunoscand ca nu le marcheaza ca publicitate si nici nu are de gand, a trezit o noua serie de discutii in sala despre reglemetarile publicitatii online, unde din nou mai avem de asteptat pana o sa ne bucuram de ceva rezultate concrete. Problema e ca in momentul in care o sa inceapa sa minta, o sa inceteze sa mai fie Zoso, bloggerul absolut, cetateanul revoltat, care nu se teme de nimic, cu principii solide de viata si o pornire inexpicabila impotriva jurnalistilor mult mai celebri decat el, pe care reuseste sa ii enerveze in asa hal incat acestia il mentioneaza in cadrul emisiunilor lor de la tv sau in articolele lor din publicatii respectabile, acordandu-i cele 15 minute de faima pe care le cauta de fapt.

Un punct interesant al discutiei a fost cel in care Zoso a recunoscut ca nu i se comanda post-uri pozitive, i se cer pur si simplu recenzii. Estimand ca asta o sa li se intample pe viitor mai multor bloggeri, vor alege ei sa fie amabili cu cei care ii platesc, ca sa mai primeasca bani si pe viitor, sau isi vor pastra demnitatea si opiniile?

Deci cand au incetat blogurile sa mai fie amuzante?
Ideea acestui articol mi-a venit in timpul sesiunii „De la blogul de companie la PR pe bloguri”, cand se vorbea despre cum TREBUIE sa fie un blog corporatist. Eu cred ca un blog inceteaza sa mai fie fun in momentul in care TREBUIE sa fie cumva. Cand incerci sa incorsetezi, sa inghesui intr-un tipar o forma libera de expresie, sa institutionalizezi blogul, oamenii care trebuie sa respecte regulile incep sa se planga. Asa rezulta o astfel de afirmatie pe blogul Graffiti BBDO: „Si am sa scriu si eu (asa mi-am promis, nu mai spuneti la nimeni, cel putin un post pe saptamana, doar ca sa panicam colegii din PR :)”. Iar teoria e valabila nu numai pentru blogurile corporatiste, cu reguli stricte si politici de comunicare, ci si pentru blogurile personale care incep sa se pateze cu post-uri platite si cu opinii care de fapt nu le apartin bloggerilor pe care ii citim si pe care ii avem in feed reader.

O urma de tristete m-a cuprins gandidu-ma la viitorul bloggingului in Romania, cand tot mai multe companii vor cumpara intr-un fel sau altul sau hai sa spun ca „le vor castiga simpatia” bloggerilor, iar acestia le vor oferi cititorilor post-uri cu opinii care nu le apartin si pe care le prezinta ca fiind sincere. Singurul atu al bloggerilor este onestitatea. In momentul in care vor renunta la ea, vor pierde si increderea cititorilor. Ca sa nu mai vorbim de simpatie. Si acela e momentul in care blogurile inceteaza sa mai fie amuzante. Si pentru autor, si pentru cititor. Partea proasta e ca viitorul asta a inceput deja de ceva timp. Acum incepem doar sa ne dam seama.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Sectiune



Related