În România trăiesc aproape un milion de persoane încadrate într-un grad de handicap. La Paris 2024, țara a fost reprezentată de 6 sportivi paralimpici. A doua ediție PARASPORT FORUM, organizată de Comitetul Național Paralimpic la Constanța, a pornit de la această diferență și de la o singură întrebare: cine îi descoperă pe campionii care încă nu știu că pot deveni campioni?
Ediția: A doua din cele patru ediții PARASPORT FORUM 2026
Data și locul: 13 noiembrie 2026, Crowne Plaza Constanța
Organizator: Comitetul Național Paralimpic (CNP)
Partener: Betano, prin platforma de responsabilitate socială „Imposibilul devine posibil”
Invitați oficiali: Costin Răsăuțeanu, viceprimarul Municipiului Constanța; Ana-Maria Șintie, Agenția Națională pentru Sport
Speakeri: Eduard Carol Novák, prof. univ. dr. Alin Larion, lector dr. Silvia Stroescu, Claudiu Miu
Agenții: PROJECT ATOM by EXPLORATIST: strategie, creație, guest management și brand experience. Raspberry Communications: social media și PR.
Cifra care a deschis discuția
La 30 septembrie 2025, în România erau înregistrate 977.657 de persoane încadrate într-un grad de handicap: 85.000 de copii, 431.000 de adulți între 18 și 64 de ani și 462.000 de persoane vârstnice. În evidența CNP figurează astăzi 284 de sportivi legitimați.
Lector dr. Silvia Stroescu, campioană olimpică, mondială și europeană la gimnastică artistică și director sportiv al CNP, a pus aceste cifre într-un context european în prezentarea „România și potențialul nefolosit”. La Paris 2024, Polonia a avut 82 de sportivi paralimpici, Ungaria 39, Cehia 32, Slovacia 26, iar România 6. Raportat la populație, înseamnă 0,31 sportivi paralimpici la un milion de locuitori, față de 4,80 în Slovacia sau 4,08 în Ungaria.
977.657 de persoane încadrate într-un grad de handicap: punctul de plecare al prezentării „România și potențialul nefolosit”.
Concluzia prezentării nu a fost una despre lipsă de talent, ci despre bază: performanța trebuie susținută de o participare mai largă. Iar participarea nu crește fără oamenii care pregătesc sportivii.
România și Europa: participarea la Jocurile Paralimpice de la Paris 2024.
„Nu vrem doar o conferință. Vrem începutul unei mișcări”
Eduard Carol Novák, primul campion paralimpic din istoria României și președintele CNP, a explicat de ce a fost nevoie de un forum dedicat antrenorilor. Diagnosticul lui este direct: în multe județe, persoanele cu dizabilități nu au unde să practice sport, iar sistemul are încă puțini sportivi legitimați, puține cluburi implicate și puțini antrenori specializați.
Soluția nu presupune însă construirea unui sistem de la zero. România are deja antrenori, cluburi, baze sportive și experiență. Nu trebuie inventate sporturi noi, ci deschise structurile existente și pentru persoanele cu dizabilități. Adaptările și clasificarea sportivă se pot învăța.
„În România nu ducem lipsă de potențiali campioni paralimpici. Ducem lipsă de un sistem care să îi descopere și să le ofere o șansă. Iar acest sistem nu poate fi construit fără voi.”, Eduard Carol Novák, președintele Comitetului Național Paralimpic
Apelul a fost formulat ca un prim pas concret pentru fiecare actor din sistem: cluburile să deschidă grupe sau să integreze sportivi cu dizabilități, antrenorii să identifice măcar un tânăr cu potențial, iar federațiile să includă disciplinele paralimpice în strategiile lor. Calculul este simplu: dacă sute de antrenori ar pregăti fiecare doi sau trei sportivi, România ar avea o bază reală de selecție.
„Ce vă cer astăzi? Un prim pas concret.”
Apelul lui Eduard Carol Novák către cluburi, antrenori și federații.
„Nu trebuie să aveți deja un campion paralimpic pentru a începe. Trebuie doar să fiți dispuși să descoperiți unul.”, Eduard Carol Novák.
De la 6 la 32: strategia până la Brisbane
Direcția strategică a CNP pentru 2026–2032 are un obiectiv clar: de la 6 sportivi la Paris 2024 la 15 la Los Angeles 2028 și 32 la Brisbane 2032. Investiția este împărțită pe trei niveluri. Para ciclismul, para tenisul de masă și para judo, sporturile în care România are deja rezultate, sunt în zona de consolidare. Para atletismul, para înotul, para canoe și para tirul cu arcul sunt în zona de dezvoltare. Para badmintonul, para climbingul și para tirul sportiv deschid oportunități noi.
Primul pas al strategiei este identificarea talentelor, prin colaborare cu DGASPC, școli speciale, centre de recuperare și asociații ale persoanelor cu dizabilități. Urmează formarea profesorilor și antrenorilor, clasificarea, pregătirea specializată și calificările internaționale.
De la 6 la 32: obiectivele CNP pentru Los Angeles 2028 și Brisbane 2032.
Mâna stângă, la ora 10
Cel mai puternic moment al zilei a început cu un exercițiu. Claudiu Miu, vicepreședintele CNP și fondatorul Asociației Climb Again, a rugat sala să închidă ochii și să ridice mâinile: „Mâna stângă, la ora 10. Mâna dreaptă, la ora 2.” Exact așa urcă pe perete un sportiv care vede 1%, ghidat prin cască de vocea antrenorului.
Povestea lui Claudiu Miu nu a început însă pe podium, ci într-un pat de spital. Fost campion național și balcanic la escaladă, se pregătea pentru mondiale când o boală autoimună i-a afectat articulațiile. Medicii îi dădeau puține șanse să mai meargă. După doi ani de tratament, s-a întors în sala de cățărare doar ca să-și vadă prietenii și a descoperit că, paradoxal, cățăratul îl durea mai puțin decât mersul.
De acolo a apărut o întrebare: dacă el a putut, de ce nu și alții? În 2014 a înființat Climb Again. Asociația a pornit cu 5 copii și a ajuns la peste 3.700 de copii și tineri cu dizabilități care s-au cățărat de-a lungul timpului, iar astăzi lucrează cu 750 de copii și tineri în fiecare an. Din aceste programe s-a născut Lotul Național de Paraclimbing, cu sportivi nevăzători medaliați la Campionatele Mondiale.
Paraclimbing: sportivul și ghidul parcurg traseul împreună, priză cu priză.
Foto: Climb Again.
Lecția pentru antrenorii din sală a fost una neașteptată: cei mai buni instructori pentru copiii nevăzători sunt chiar sportivii nevăzători. După ani de pregătire și medalii, ei au cea mai puternică motivație să le arate celor mici drumul. Unul dintre ei îi învață pe copii traseul cu tramvaiul până la sală, adică, de fapt, drumul spre o viață independentă.
Lotul Național de Paraclimbing la Campionatul European de la Laval, 2026.
Foto: Climb Again.
Panelurile: drumul sportivului și rolul antrenorului
„Care este drumul sportivului către Jocurile Paralimpice?”
Primul panel a urmărit parcursul unui sportiv în patru pași: primul pas, clasificarea, pregătirea și destinația. Pe scenă au fost Anda Arghir, sportivă a lotului paralimpic de para tir cu arcul, prof. univ. dr. Alin Larion, antrenor principal al lotului de para atletism, Mihai Ochiuleț, directorul Clubului Sportiv Municipal Constanța, și Mihail Rusu, director tehnic al CNP.
Povestea Andei Arghir arată cât de repede poate evolua un sportiv atunci când găsește oamenii potriviți. Practică para tirul cu arcul din ianuarie 2025. A obținut locul 3 la Campionatul Național Indoor, într-o competiție alături de sportivi fără dizabilități, iar în 2026 s-a clasat pe locul 7 la Campionatul European de la Roma.
Mihail Rusu a explicat pas cu pas traseul unui sportiv paralimpic: descoperire, club, legitimare, clasificare națională, competiție națională, clasificare internațională, competiții internaționale, ranking, calificare și, la final, Jocurile Paralimpice. Pentru mulți antrenori din sportul convențional, clasificarea este pasul cel mai puțin cunoscut. Este un proces internațional prin care se stabilește clasa sportivă a unui parasportiv, în funcție de impactul dizabilității asupra capacității de a concura, astfel încât competiția să fie echitabilă.
Drumul sportivului către Jocurile Paralimpice, în zece pași.
Clasificarea în sportul paralimpic: rol, criterii și implicarea antrenorului.
Panelul s-a încheiat cu o întrebare despre orașul-gazdă: de ce ar avea nevoie parasportul din Constanța pentru a se dezvolta și ce rol pot avea autoritățile și instituțiile locale.
„De ce să mă implic în sportul paralimpic ca antrenor din sportul olimpic?”
Al doilea panel a adus pe scenă perspective complementare. Ana-Mirela Țermure, fostă atletă olimpică la Sydney 2000 și deținătoarea recordului național la aruncarea suliței (65,08 metri), antrenează astăzi și sportivi de para atletism la CSA Steaua București. Alături de ea au vorbit Octavian Tucaliuc, sportiv al lotului de para atletism, locul 7 la Jocurile Paralimpice Tokyo 2020 și locul 6 la Campionatele Mondiale de la New Delhi 2025, Gabriela-Theodora Bantaș, sportivă a lotului de para canoe, medaliată cu bronz în 2026 la Campionatele Europene de Maraton, Claudiu Miu și Szabolcs Bakó, secretar general al CNP.
Gabriela-Theodora Bantaș a descoperit caiacul în august 2024, ca activitate de agrement. În mai puțin de doi ani a ajuns pe podium la un Campionat European. Povestea ei a răspuns, practic, la una dintre întrebările centrale ale forumului: cât de departe poate ajunge un sportiv atunci când primul contact cu sportul este urmat de un antrenor care vede potențialul.
La Constanța, panelul a adăugat două întrebări noi față de ediția de la Brașov: în ce momente există cel mai mare risc ca un sportiv cu dizabilități să renunțe și ce le-ar transmite o sportivă antrenorilor care lucrează pentru prima dată cu sportivi cu dizabilități.
Cinci idei care au rămas după Constanța
- Problema nu este lipsa talentului, ci lipsa oportunităților. Aproape un milion de oameni, dintre care 85.000 de copii, și doar 284 de sportivi legitimați. Diferența nu se explică prin lipsă de potențial, ci prin lipsa oamenilor care să-l descopere.
- Nu trebuie inventat nimic de la zero. Antrenorii, cluburile și bazele sportive există deja. Ce lipsește este decizia de a le deschide și pentru sportivii cu dizabilități.
- Participarea vine înaintea performanței. Medaliile se construiesc pe o bază largă de sportivi. Fără ea, rezultatele rămân povești individuale, nu un sistem.
- Nimeni nu urcă singur. În paraclimbing, fiecare sportiv nevăzător are un ghid. Metafora se aplică întregului sport paralimpic: performanța este o colaborare între sportiv, antrenor, club și specialiști.
- Nu trebuie să ai toate răspunsurile ca să începi. Mesajul cu care s-a încheiat ziua a fost simplu: e nevoie de disponibilitatea de a învăța, de a colabora și de a face primul pas.
„Poate că tu ai deja experiența. Poate că sportivul are deja potențialul. Trebuie doar să vă întâlniți.”
Mesajul de închidere PARASPORT FORUM
Rezultate
Rezultatele ediției de la Constanța au fost următoarele:
Prima ediție, de la Brașov, a reunit 40 de antrenori și specialiști din 10 cluburi sportive, iar peste 60 de persoane interesate de programele de formare s-au alăturat comunității PARASPORT FORUM.
Ce urmează
Seria continuă la Timișoara (20 noiembrie) și Miercurea Ciuc (27 noiembrie). Concluziile celor patru ediții vor fi prezentate pe 3 decembrie, în cadrul Open Minds Conference.
Sportul paralimpic se construiește împreună: sportivi, antrenori, familii, cluburi și comunități.
Credits:
Organizator: Comitetul Național Paralimpic (CNP)
Partener principal: Betano
Parteneri și susținători: Nike, Bogart Foundation, Tușnad, Artesia, STR8 MINDS
Agenții: PROJECT ATOM by EXPLORATIST și Raspberry Communications
Echipa
Silviu Andrei Petran - Managing Director
Oana Popescu – Customer Experience Director
Cătălin Petran – Customer Experience Executive
Corina Ilie – Senior Partner | Product & Marketing
Cătălin Popescu – Artistic Director
Simona Grindeanu – Managing Partner | Public Relations
Ilinca Draguleanu – Managing Partner | Digital
Elena Buriu – Social Media Coordinator
Maria Dantes – Social Media Specialist
Monica Hozoc – PR Manager

![[Case Study] PARASPORT FORUM by Comitetul Național Paralimpic: 977.657 de motive pentru care sportul paralimpic are nevoie de mai mulți antrenori](https://media.iqads.ro/2026/11/01-cover-noua-generatie-de-campioni-cover-850.jpg?v=202611190356)



































