Organizatii
Cristina Rogoz: Elevii sunt prea puțin implicați sau consultați cu privire la modul în care lucrurile funcționează în mediul educațional
Nicoleta Hancu: In pandemie, am avut si inca am o senzatie de inutilitate in societate. Arta pare un lux, cand, de fapt, este o necesitate
[La final de 2021] Vladimir Drăghia: Beau mai multă apă, mă apucă mai rar ora 05:00 fără să adorm, consum, cheltuiesc mai puțin decât anul trecut
[Comunicare ca la carte] Liviu Turcanu: Expune ceea ce știi, pe o structură clară, cu o intenție clară, fără să te îmbeți cu propriile cuvinte
[La final de 2021] Cabral Ibacka: Am intrat în anul ăsta cu zero așteptări. Sigur, pregătit să fructific orice apare, dar fără să sper că apare ceva. Cumva, anul ăsta ne-a învățat că nu suntem „in control“
[Povești de bine] Roxana Dîrvăreanu: Am fost pe santier 4 zile intregi. Am incercat sa fiu de ajutor in orice am putut, de la batut de cuie, infiletat de suruburi pana la urcat pe schele și tencuit ziduri
[Little Lit] Sînziana Popescu: Copiii simt când îi tratezi de sus, resping maimuțărelile și dulcegăriile și, în general, spre deosebiri de mulți dintre adulți, încă mai sunt capabili să gândească „out of the box”
[Minte & suflet] Cristina Flueraș: Este o capcană des întâlnită la cei ce lucrează de acasă în ultimii ani – tendința să se izoleze, care pare comodă, însă poate aluneca pe nesimțite către depresie
Dragoș Dogioiu: Am început să recreez în spațiul 3D camera de bloc în care am crescut folosind în principal propriile amintiri, cât și câteva fotografii care au supraviețuit ultimilor 15 ani.
DJ Iorga: Ce putea fi mai potrivit pentru un proiect muzical românesc, pornit de la un tip care s-a născut, a crescut și locuiește în Obor, decât o terasă situată în inima celei mai mari piețe din țară?
Eliza Zdru: Documentarul e o unealtă cu foarte mare potențial în ceea ce privește explorarea de sine și a lumii din jur
[Little Lit] Luminița Corneanu: Povestea asta a început ca un pariu cu mine. Pot să scriu o carte pornind de la nimic?
Vlad Pașca: Este nevoie de artă în cotidian, atât ca manifest, cât și ca formă de evadare, de transpunere într-un altfel de univers
Raluca Oancea și eART35: Suntem oameni experimentați în meandrele educației și culturii din România. Prin urmare visăm cu precauție
București Re:imaginat. Un exercițiu colectiv de imaginație despre cum ar trebui să fie un oraș în care să ne facă plăcere să trăim
[Little Lit] Iulia Iordan: La noi există această prudență de a nu călca strâmb, deci nu avem cărți autohtone care aduc în prim-plan “lucruri discutabile”
[Optimism de business] Luiza Ionescu: Comportamentul consumatorului roman se zbate intre intentia de a economisi si tentatia de a cheltui mai mult decat isi permite
[Art&Magic] Oana Hajos: Inca sunt preferate si sustinute de unele edituri cartile slabe, cu ilustratii facute in graba, culori terne, care nu transmit niciun mesaj
Niko G: Fratele meu este lăutar și toată atenția din familie a fost spre el. Când m-am apucat eu de cântat, toată lumea m-a descurajat, spunându-mi că nu e de mine, că n-o să fac nimic
Carla-Francesca Schoppel: Trăim într-o epocă în care totul este un remix, o permanentă sursă de inspirație care ne provoacă să ne implicăm în proiecte interdisciplinare
Sînziana Mircea: Faceți un exercițiu. Opriți toate sursele de muzică pentru o oră și veți vedea ce lungi vi se vor părea cele 60 de minute
[Profesori altfel] Magda Costache: Ce a fost cel mai greu pentru mine nu a ținut de activitatea la clasă, ci mai degrabă de muntele de documente pe care trebuie să-l conțină portofoliulu unui profesor
[În numele scenei] Ada Hausvater: Managementul este un sistem viu, compus din oameni și din principii clare





![[Profesori altfel] Lorena Dascălu: Una dintre cele mai vizibile metehne ale școlii românești este accentul pus pe teorie, în detrimentul practicii](https://media.iqads.ro/2021/11/pjimage11-cover-410.jpg)










