Abordam pe IQads o discutie pe care o vedem ramanand sus-sus, ca un thread sticky de pe forumuri: nivelul de respect pe care il are industria advertising-ului pentru sine, unde situatia nu pare sa fie de rozul cel mai bombon. Descoperim abia acum ca self-esteem-ul industriei a fost dintotdeauna slabit? Sau s-a trudit in timp la destabilizarea lui ? Cat de motivati mai sunt oamenii si, apoi, cat de responsabili sunt pentru starea de fapt? Urmeaza compendiul metodelor de self-help al publicitatii romanesti.
"O sa fim mai bine, maica", spune Alex Pomana (Creative & Strategic Planner, FRIENDS/TBWA) cu un optimism mai degraba emotional decat bazat pe ratiune.
Dar, daca e s-o luam sistematic, primul pas de la A la "mai bine" e responsabilitatea asumata voluntar, adauga el. Pe cale de analogie: industria e ca o strada, putin spre deloc intretinuta, de care toti se plang in cor si nimeni nu se ocupa. Primaria nu exista, iar anarhismul pare sa fie inca in departari.
Eu am inceput in 2004, deci nu stiu exact cum era la momentul zero, la inceput. Dar in 2004 parca era mai in regula.
Apoi a venit criza. Si criza de oameni, criza de personalitati, de personalitate, criza de coloana si criza de bucurie de a face lucruri. Dar - si nu am niciun argument rational cand zic asta asta - cred ca o sa fim mai bine, maica.




















