Ca și acum 100 de ani, noile tehnologii împart oamenii în două tabere de profeți. Cei care le demonizează și arată cu degetul sfârșitul lumii, așa cum o știm, și ceilalți, entuziasmați de apariția unui salvator care să ne ajute să ne depășim limitele. Între cele două emoții colective, de frică și încântăre, se întâmplă și ceva bun, crede artista Sabina Suru: o reevaluare globală asupra felului în care etichetăm prezența inteligenței, inclusiv în mediul natural, o reevaluare a statutului umanității, ca unic deținător al inteligenței.
În proiectele ei, Sabina colaborează cu specialiști din diverse domenii, de la cercetare științifică la dans și muzică, abordează teme precum spațiu privat vs. public, identitate digitală sau obiectivizare și creează un spațiu de întâlnire între pictură, fotografie, film, AI & știință.
O astfel de intersecție se întâmplă și la Post-Digital Intersections, care se lansează joi, 15 iunie, în Timișoara. Este un proiect de mentorat și mediere culturală, la granița dintre artă, ştiinţă, tehnologie şi societate, unde Sabina face parte din echipa de mentori și mediatori culturali și participă la expoziția Intersecting Realities.
