Superscrierile lunii octombrie, selecție de Alexandra Bădicioiu Matei

În această ediție: 

• cele 8 recomandări ale Alexandrei
• câteva zile rămase pentru aplicații la Bursele Superscrieri / Q&A cu tineri jurnaliști din presa locală
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare - Codruța Simina
• good to know despre cazul Emilia Șercan și corupția din justiție, whistleblowers, Mircea Barbu în Israel, newsletter Panorama, un ultim text în GSP și sănătate mintală cu Moise
• podcastul In a Relationship with Arts

Alexandra Bădicioiu Matei, Content Manager la IQads, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii octombrie.

Alexandra: „A fost tipărit ultimul număr din Gazeta Sporturilor. Realiștii spun că nu ar trebui să plângem acest sfârșit. E natural. Avea 99 de ani, și-a trăit viața, să ne concentrăm pe cele vii. Iar presa e vie, încă. Trăiește în online, va supraviețui și în vremea roboților nemuritori. Eu așa cred. Va supraviețui, pentru că avem nevoie de ea.

Va supraviețui în ciuda abuzurilor din partea companiilor care vor să cumpere reclamă și control, 2 în 1, în ciuda faptului că a devenit un bun gratuit și că se zbate, în acest limbo ingrat, între banii brandurilor, influența politică și atenția publicului. Poate că piața liberă va fi mai puternică decât naivitatea extravagantă.

Dar până atunci, să ne bucurăm că încă mai avem ce citi. Idealismul se hrănește și cu Superscrieri, în fiecare lună. Cu încăpățânarea de a înțelege lumea, de a descoase colțurile vulnerabile ale realității și de a vorbi despre ceea ce ne salvează, până la urmă: fragilitatea legăturilor dintre noi.

Lista mea cu materiale din octombrie e cu nostalgie, absurd, frustrare, muzică, război și libertate. Cu florărese, studenți care învață pe stadion, jurnaliști care își apără condiția, așa cum știu mai bine, generații pierdute de elevi, păcănele, avort și căutări culturale.

GSP și Libertatea informează publicul: după ce am refuzat cererile unor manageri din conducerea Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate, Ringier a cerut luni, 2 octombrie, plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin. Ne opunem
redacția Libertatea

Alexandra: Când o scrisoare deschisă devine „superscrierea anului”.

„Acest comunicat public este semnat de zeci de jurnaliști care nu-și negociază dreptul de a servi cititorii și guverne, firme sau oameni potenți financiar. Noi suntem loiali companiei Ringier și Codului de Conduită, și niciodată celor care credem că reacționează acum prin represalii la un apel intern, legitim și dovedit”.

„Adio, la Valea Vinului”. Ruina unui monument istoric pierdut în tranziție
Ioan Stoleru (Scena9)

Ioan Stoleru descoperă istoria de 150 de ani a Casei Scriitorilor, de la localnici și scriitori, din cărți și articole de ziar și de la autoritățile locale.

„Sar gardul de lemn pus de autoritățile locale și intru în curtea Casei Scriitorilor, acum o ruină, la fel ca atâtea altele prin toată țara. Pereți scorojiți, geamuri sparte, camere pline de moloz și mesaje în spray auto lăsate de copiii din sat. În clădirea principală, deasupra unei uși rupte, cineva a scris „welcome”, și pe un perete exterior „I’m the king”, cu o mică coroană deasupra. Cândva regatul băilor, al conților și-al scriitorilor pare la un cutremur distanță de colaps total. Scările și prispa de lemn de la etajele superioare sunt în mare parte rupte sau stau să cadă”.

Frăția Păcănelelor. Statul încasează mai mulți bani din jocurile de noroc, dar tot nu știe câți români joacă
Alex Olaru (PressOne)

Credit foto: George Călin, Inquam Photos

Alex Olaru scrie despre industria jocurilor de noroc: tineri dependenți, lobby agresiv și autorități nepregătite.

„Autoritățile române nu știu nici până astăzi și nici nu pot aproxima numărul de jucători din România, deși dau legi în care invocă tocmai implicațiile sociale ale fenomenului jocurilor de noroc”.

Educația Uitată
echipa România, te iubesc! (Pro tv)

Un reportaj realizat de echipa România, te iubesc! despre reforme pe hârtie, profesori de decor și generații pierdute.

Cum ajungi să mori în România dintr-o întrerupere de sarcină pe bani puțini (2). „Nu mai facem avorturi de când cu pandemia”
Mălina Gîndu (PressOne)

Credit foto: Lucian Muntean

Mălina Gîndu scrie despre femeile din România, ajunse în situații limită, și prejudecățile din sistemul medical.

„Magdalena avea 45 de ani. Era casnică, locuia în Băicoi și o îngrijea pe mama ei, care avea un diagnostic de handicap. Avea deja trei fiice majore. În aceste condiții, a hotărât să renunțe la noua sarcină. Fiica ei, Adelina, a fost cea care a însoțit-o la cabinetul medicului Burciu pentru întreruperea de sarcină”.

Cum au ajuns marile universităţi să cumpere hoteluri, pensiuni, mall-uri și să țină cursuri pe stadion
Ovidiu Cornea (Europa Liberă România)

Ovidiu Cornea despre marile universități din România care își măresc însă constant patrimoniul cu achiziții spectaculoase: de la hoteluri, la pensiuni la munte și la mare, castele și chiar mall-uri.

De la florăresele din colțul blocului, la tururi video pe TikTok: cum s-au transformat anunțurile imobiliare în ultimii 30 de ani
Vlad Dumitrescu (Panorama)

Sursa foto: arhiva anuntul.ro

Vlad Dumitrescu ne duce în anii 90, la florării și aprozare, la Anunțul telefonic, ajunge la primele platforme online, ffw până pe TikTok.

„Meseria de agent imobiliar nu era deloc plictisitoare, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Dacă voiai să faci bani, trebuia să te lupți și să fii constant activ și atent. În birouri, aveau loc dueluri serioase și se făceau tactici bine gândite pentru a obține clienți”.

DakhaBrakha: „Lumea în care muzica nu se amestecă cu politica s-a sfârșit”
Ioana Pelehatăi, foto Claudiu Popescu (Scena9)

Ioana Pelehatăi a stat de vorbă cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”.

„O parte însemnată din moștenirea culturală a familiei mele e ucraineană. Am fost prima oară acolo în ‘91-‘97, apoi în 2018, 2019, 2023. Am aflat de mică ce-i aia URSS, cum sună limba ucraineană și că n-ai voie s-o confunzi cu rusa, ce a însemnat hiperinflația de tranziție, dar și mica bișniță transfrontalieră. Am prins limba din aer, am vorbit-o cu bunicii, ei au murit, eu am uitat-o, iar asta m-a șocat. Am rămas în căutarea lor, a copilăriei, a Ucrainei”.

Alexandra Bădicioiu Matei este Content Manager IQads. În presă din 2003: Ziarul Financiar, Cotidianul, Realitatea.net, TVRinfo.ro și IQads. Recent, a coordonat almanahul Scena9 #5.

Ultimele zile de înscrieri la Bursele Superscrieri pentru redacțiile locale care au tineri jurnaliști în echipă. 

Am suplimentat programul cu încă două burse, susținute de Departamentul de Stat al SUA.

Deadline-ul de aplicație pentru cele 4 burse este 15 noiembrie.

Programul constă în:

- 4 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național
- suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)
- decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare în valoare maximă de 7.450 lei pentru fiecare echipă.

Q&A cu tineri jurnaliști din presa locală. „Noua generație aduce informația oriunde se află un public”

Am stat de vorbă cu patru tineri din presa locală, pe care i-am întâlnit printre nominalizații Premiilor Superscrieri #12 și la evenimentele Superscrieri din țară, la ediția dedicată presei locale: Georgiana Grigoraș (reporter la Radio Transilvania), Petruț Iacob (redactor la Focus Press), Mădălina Sim (reporter la Bihoreanul) și Adrian Anton (colaborator Context.ro).

Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Oarecum adecvat, ne-am petrecut cea mai caldă lună octombrie de când e monitorizată vremea scriind despre schimbările climatice. Dar nu numai.”

Deciziile despre climă luate acum vor avea efecte pentru multe generații, de Adriana Moscu

Adriana a vorbit cu Hans van detalii, unul dintre speakerii celei de-a doua ediții Climate Change Summit, despre faptul că, după secole de trăit pe un împrumut energetic din milenii de fosile, omenirea va trebui să ia acum niște decizii care vor afecta multe generații viitoare.

Cozzzmonautica a trecut de barierele spațiului și timpului dintre Iugoslavia lui Tito și Timișoara 2023, de Vlad-Marko Tollea

Unul dintre evenimentele noastre preferate s-a desfășurat anul acesta în orașul în care s-a mutat toată cultura românească. Vlad-Marko a scris un reportaj de la fața locului.

Natura devine artă și prinde rădăcini în inima capitalei, de Daniela Vasilache

Proiectele care îmbină arta cu știința, în cazul de față – seria de expoziții Ecologiile grijii și îngrijirii – cu horticultura, sunt tot mai dese, iar Daniela aproape că s-a specializat în a le acoperi.

Starfield: Când galaxia e prea vastă pentru binele ei, de Ionuț Preda

Unul dintre cele mai ambițioase jocuri lansate recent e un pic dezamăgitor, crede Ionuț Preda.

Jupiter stea sau ploi de meteoriți? Alte 5 concepții greșite despre astronomie și spațiul cosmic, de Laurențiu Păiuș

O serie populară pe Minecraft Stories continuă cu explicații despre de ce Jupiter nu e o stea și de ce se spune corect ploi de meteori, printre altele.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.

•  Federația Rusă a lansat o amplă campanie de dezinformare folosind clone ale site-urilor de știri occidentale, cu scopul de a promova falsuri despre războiul din Ucraina și pentru a ataca politica externă a SUA, relatează The Times via G4Media. 
  O avalanșă de postări cu linkuri către aceste site-uri, a început să inunde Twitter/X pe 25 octombrie, arată investigația citată.
  Obiectivul campaniei de dezinformare este să „oprească aprovizionarea cu arme și sprijinul financiar pentru Ucraina prin influențarea opiniei publice din țările occidentale, împingând totodată publicul ucrainean să ceară încetarea focului și înghețarea conflictului pe pozițiile actuale”.
• Ministerul Afacerilor Externe al României vrea să combată dezinformarea împreună cu o companie implicată în piața cripto, și care a fost acuzată în trecut de pump and dump. PressOne explică exact ce înseamnă asta și de ce e relevant.
• Adevărata amenințare din partea tehnologiei AI poate să fie modul în care guvernele aleg să o folosească, argumentează The Conversation. Experții citați vorbesc despre programe de supraveghere și folosirea tehnologiei pentru a dezvolta aplicații pentru armată.
• Algoritmii social media pot fi regândiți pentru a crea coeziune socială, nu radicalizare. NiemanLab explorează aceste posibilități.
  Algoritmii actuali, bazati pe implicare (engagement, n. red.), fac prognoze cu privire la postările care sunt cele mai susceptibile de a genera clicuri, aprecieri, distribuiri sau vizualizări - și utilizează aceste previziuni pentru a organiza conținutul cel mai angajant în partea de sus a fluxului. Acest lucru tinde să amplifice vocile cele mai polarizante.

GOOD TO KNOW

Ce i se întâmplă acum Emiliei Șercan este un red flag major pentru corupția din justiție. Dosarul deschis după ce a acuzat o operaţiune de kompromat în urma dezvăluirilor privind plagiatul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă a fost închis de procurori.
Aseară, Emilia a povestit mai multe în emisiunea Starea Nației, cu Dragoș Pătraru. Urmărește aici.
Totodată, Organizațiile internaționale care apără libertatea presei, consternate după ce ancheta privind denigrarea și furtul fotografiilor personale ale Emiliei Șercan a fost închisă brusc, la cererea Parchetului General condus de Alex Florența.

Mircea Barbu, jurnalist freelancer, este în Israel și relatează aproape zilnic cele mai importante noutăți despre război pe canalul lui de Telegram, Fără Frontiere, cu Mircea Barbu. Uneori intră și live pentru discuții pe TikTok, unde îi poți pune întrebări. Mai multe despre Mircea vezi aici. Relatarea din zone de conflict nu e cel mai confortabil tip de jurnalism, mai ales când ești freelancer. Merită susținut, îi poți face cinste cu o cafea sau mai multe aici.

Campania „Voci libere” de la Recorder își propune să arate importanța avertizorilor de integritate și să spună poveștile unor astfel de oameni: ce i-a determinat să apară public, ce efecte au avut dezvăluirile lor și ce li s-a întâmplat după ce au ieșit în față și au reclamat abuzuri. Cel mai recent episod este cu medicul care a dezvăluit bomba cu microbi de la Spitalul de Arși.

Andrei Luca Popescu, jurnalist și editor Panorama, trimite o dată pe săptămână newsletterul Panorama cu ALP: „o combinație de opinie/analiză/comentariu într-un stil personal, direct și nu scorțos, despre un eveniment al săptămânii, o controversă, o gafă, un lucru care ne stârnește dezbaterea sau doar mă enervează pe mine”.
Plus alte recomandări, desigur. Te poți abona aici. O ediție arată cam așa.

Ultimul text al lui Răzvan Luțac din Gazeta Sporturilor. „Am învățat să scriu de două ori. Prima oară cu bastonașe și liniuțe, la o școală micuță din Valea Vișeului. Apoi, mutat la București în clasele V-VIII, cumpărând, în paralel, Gazeta Sporturilor și ProSport.”

Până o luăm cu toții razna, să urmărim și ultimul episod al lui Cătălin Moise, Sănătate mintală în 2023. Cătălin a câștigat premiul 1 la categoria Civic Influencers, la Superscrieri #12.

Cel mai recent proiect FFFF, podcastul In a Relationship with #ARTS

Seria de 7 episoade a podcastului In a Relationship with #ARTS este un spațiu de întâlnire cu emoțiile, valorile și mentalitatea prezentului, așa cum sunt ele văzute de unii dintre cei mai iubiți artiști autohtoni, dar și de reprezentanți ai Generației Z din toată țara.

EP 1 #FOTOGRAFIE: Adrian Bulboacă și Teodora Modan
EP 2 #DANS: Andrea Gavriliu și Ana Călinescu
EP 3 #LITERATURĂ: Laura Ionescu și Ioana Stănișor
EP 4 #FILM: Vlad Brumaru și Miruna Diaconu
EP 5 #TEATRU: Adrian Nicolae și Mara Surugiu
EP 6 #ARTE GRAFICE: Nicu Mihai și Helga Czégényi
EP 7 #MUZICĂ: Andrei Cojocaru și Șerban Suciu