Noul logo anunțat de Poșta Română a stârnit reacții puternice în comunitatea creativă. Nu au fost doar critici, ci și variante de logo gândite de mai mulți designeri.
Am vorbit cu Alex Icodin, Valentin Ioniță, Valentin Cadar, Gabriel Panaiet și Daniel Sascău despre ce cred ei că s-ar fi putut face mai bine în construcția noului logo pentru Poșta Română. Designerii au venit cu propunerile lor de logo pentru această instituție publică reprezentativă, gândite ca un exercițiu constructiv de creație.
"Am simțit nevoia profundă de a propune o alternativă. Nu ca un exercițiu de orgoliu sau competiție, ci ca un gest de responsabilitate civică și profesională față de o instituție care face parte din viața noastră colectivă de peste 160 de ani", spune Daniel Sascău.
Ce i-a determinat să creeze aceste logo-uri alternative pentru Poșta Română, cum a fost procesul creativ, care au fost elementele pe care s-au concentrat în conturarea variantelor personale, povestesc cei cinci designeri în rândurile de mai jos:
Noul logo al Poștei Române: reacții
Alex Icodin: Noul logo nu are nicio legătură cu instituția căreia ar trebui să îi facă un serviciu. Vă invit să parcurgeți cu mine „brieful” scos prin comunicate în public de către Poșta Română. Tradiția și continuitatea instituției se pierd odată cu cornul - simbolul recognoscibil nu doar în România ci și în peste 18 țări din Europa! Mă depășește ca logica de ce ai vrea sa îl abandonezi, este un lucru valoros în cultura publică. Stilul logoului existent putea fi adaptat noilor estetici ale designului contemporan ținând cont totuși de continuitate.
Sunt designer, dar și profesor. M-au întrebat studenții, colegii de breaslă, ce părere am. Am căutat de ce s-a făcut acest demers și care este contextul european. Până la urmă România în ultimii zeci de ani a câștigat un loc și un rol în Europa, ne zbatem să ne sincronizăm energiile creative și administrative cu această piață și mediu cultural.
Am găsit într-o proporție majoritară acest simbol stilizat și modernizat al cornului/goarnă în 18 țări. De la Sud/Malta la Nord/Suedia, de la Est/Ucraina la Vest/ Spania, designerii au găsi forme excelente de logo actualizate pe un design system contemporan.
Designeri români în care am încredere au împărtășit aceleași convingeri, ca nu este o alegere strategică bună, dar nici creativa să abandonăm un lucru ancorat în memoria colectivă și să adoptăm un stil brutalist cu un font deformat de dragul atenției. O instituție publică care se confruntă oricum cu probleme de imagine, nu are nevoie de o controversă ci de încrederea oamenilor.
Valentin Ioniță: Partea bună e că au încercat aducerea unui suflu contemporan și, într-o oarecare măsură, minimalist asupra brandingului. Aș putea spune că este îndrăzneț. Totuși, este dificil de citit, nu are un concept clar și pare mai degrabă o întâmplare de forme decât o direcție asumată. Cred că poate fi perceput ca ceva prea abstract pentru o instituție publică tradițională.
Când l-am văzut prima dată, am fost surprins. Sincer, m-am gândit că poate aceasta este strategia de marketing: să fie prezentat un logo atât de problematic încât să stârnească reacții puternice. Până la urmă, și reclama negativă este tot reclamă, mi-am zis. Totuși, cred că în realitate acest branding este pur și simplu neinspirat. Se îndepărtează foarte mult de direcția vizuală în care se poziționează mai toate instituțile similare din lume.
Valentin Cadar: A fost un intreg lant de reactii diferite ca amploare si intensitate! Renuntand la emoji-uri impersonale, reactiile au fost: amuzat - pentru un fake nereusit, socat - pare ca este o stire adevarata, furios – consternare ca acest logo fi implementat indiferent de reactiile negative din mediul online.
Literele fara goluri sunt „greu de citit” pentru ca acestea sunt confuze! Lipsa kerning, ingramadeala literelor si dispunerea lor aiurea sugereaza haos. Ultima „curba de drum” descendenta pe litera A reprezinta un simbol negativ in evolutie. Iar pentru grosimea exagerata la bara de sus a literei T nu gasesc nicio explicatie logica.
Daniel Sascău: Prima reacție în momentul în care am văzut noul logo al Poștei Române a fost una de o dezamăgire profundă. Impactul vizual a fost atât de negativ, încât efectiv am înjurat. Prețul pentru un astfel de serviciu nu este neapărat discutabil, venind dintr-o lume a creației. Cu toate astea, acest serviciu a fost foarte bine plătit pentru rezultatul oferit.
De ce acest logo nu este ceea ce trebuie:
Lizibilitate foarte scăzută: Cuvântul „POȘTA” este extrem de greu de citit la prima vedere. Literele sunt tăiate, deformate, amestecate, iar „Ș” aproape că dispare. Pentru o instituție publică, vizibilitatea și claritatea sunt fundamentale — iar aici eșuează grav.
Echilibru vizual inexistent: Greutatea grafică a literelor nu este uniform distribuită (litera „O” este foarte rotundă și masivă, în timp ce „T” și „A” sunt colțuroase și greoaie). Acest dezechilibru face ca logo-ul să pară „înclinat” sau instabil.
Design neadecvat pentru un serviciu public tradițional: Poșta Română este o instituție veche, tradițională. Acest design pare rupt de identitatea sa istorică și culturală. Publicul larg (în special cei mai în vârstă) nu va înțelege ce scrie, ceea ce dă senzația de distanțare și elitism inutil.
România scris cu font complet diferit: Cuvântul „ROMÂNĂ” pare adăugat ulterior și nu are nicio legătură stilistică cu restul logoului. Rupe unitatea vizuală.
Lipsa de simbolistică poștală: Nu există niciun element care să sugereze activitatea de bază: scrisori, colete, aripi, trimitere, rețea, etc. E un logo abstract care ar putea aparține oricărei industrii.
Nu poate fi scalat: La dimensiuni mici, elementele „înghesuite” devin și mai greu de citit, ceea ce îl face nepractic pentru timbre, aplicații mobile, etc. iar un design care funcționează este întai de toate foarte practic, răspunde unei nevoi directe. Acesta nu raspunde.
Tocmai din aceste motive, am simțit nevoia profundă de a propune o alternativă. Nu ca un exercițiu de orgoliu sau competiție, ci ca un gest de responsabilitate civică și profesională față de o instituție care face parte din viața noastră colectivă de peste 160 de ani.
Gabriel Panaiet: Judecând după reacțiile apărute online odată cu dezvăluirea noului logo, se pare că n-am fost singurul care am sărit să verific calendarul să văd dacă nu cumva e 1 aprilie.
Alternative personale
Alex Icodin: În demersul meu grafic am arătat ca se putea restiliza logoul actual către forme noi, păstrând valorile autentice ale Poștei Române: tradiție, stabilitate, mobilitate și nu în ultimul rând accesibilitate. Pentru ca Poșta Română rămâne și într-un colț de sat dar și în centrul capitalei o poartă către lume, accesibilă și la îndemână.
Lucru care se poate face dacă ții cont de regulile unui design de logo: simplu, memorabil, relevant, accesibil și bine executat. Pare ușor, nu? Ei bine, în cazul Poștei Române calea logică era și cea mai corectă și culmea mai ușoară.
Formele stilizate după un model executat acum 20 ani, cu o intervenție inspirată de șabloanele pictate pe căsuțele poștale de către meșterii de la Poștă, m-au trimis către variante de prelucrare vectorială mai robuste și consistente.
E un proces care ar trebui continuat pe parcursul mai multor săptămâni de lucru. Dar arată chiar și așa ca o alternativă ca acest demers are sens și potențial, mai mare decât un logo făcut doar cu orgoliu artistic.
Valentin Ioniță: M-am gândit că dacă tot se vrea un refresh al brandului ar trebui explorată o alternativă care să fie mai funcțională și imediat recognoscibilă, păstrând simbolul tradițional al Poștei care este goarna.
Propunerea mea se concentrează pe claritate și simplitate. În timp ce logo-ul oficial este abstract, propunerea mea este directă și pragmatică, păstrând simbolul goarnei rămâne central și vizibil, fără a crea confuzie.
După decizia de a păstra goarna că simbol ușor de recunoscut de către oricine, (indiferent dacă privitorul e român sau nu) i-am oferit volum și dinamism. Am păstrat combinația de litere care se poate fi citită atât ca R+O cât și ca P+O.
Practic, am șlefuit puțin conceptul original și am căutat să îl îmbunătățesc, nu să îl demolez și să îl reconstruiesc din temelii, așa cum s-a făcut în realitate.
Valentin Cadar: Propunerile mele, necunoscund brief-ul de rebranding, au mers pe doua variante diferite conceptual:
- poate se doreste un logotip modern, cu un mesaj complex in simbolistica, cu ceva traditional romanesc dar simplu in executie si usor memorabil
- sau o reinterpretare a clasicei „goarne/corn” cu elementele P, R si/fara O in constructie
Varianta #1
Logotipul celor doua acronime P&R au plecat de la ideea unui open box (culoarea galbena) cu doua directii specifice pentru un punct postal, expeditor-destinatar (culoarea alba). Coloana infinitului a lui Brancusi este subtil reinterpretata in parte stanga a logotipului.
Varianta #2
Pentru a nu ma indeparta prea mult de vechiul logo, recognoscibil de orice roman, am pastrat „goarna/cornul”! Aceasta adaugata literei P formeaza litera R, un logotip simplificat, modern, dinamic si usor de memorat. Ambele designuri la logotipuri nu sunt aleatorii si au o geometrie precisa in executie, cu elemente legate atat prin paralelism cat si prin inceput-sfarsit bine definit. Unicitatea lor prezinta un bonus!
Gabriel Panaiet: Varianta mea a pornit ca un fel de revoltă împotriva acceptării soluțiilor de genul acesta și ca o încercare de a arăta că se poate și altfel decât așa.
Variantele mele nu sunt dezvoltate până la capăt, le-am creat mai mult ca un exercițiu de explorare a unor idei, unele mai apropiate de vechiul design, altele cu totul îndepărtate. Evident că n-am avut un brief la îndemână, însă am avut suficiente interacțiuni cu instituția Poștei de-a lungul vieții încât să am o idee generală legată de direcția în care vreau să mă îndrept.
Am explorat varii concepte, de la unele bazate pe vechiul corn al poștașului (cum era si conceptul anterior rebranding-ului), la unul bazat pe forma abstractizată a unui plic cu o ștampilă aplicată peste, la un plic "zburător".
Varianta pe care am ales s-o dezvolt are ca și concept de bază forma generala a unui plic în mișcare, în interiorul caruia am încadrat litera P. Am încercat să dau o notă de dinamism și modernitate simbolului, în același timp încercând o direcție complet diferită față de vechiul logo.
În majoritatea conceptelor am încercat să nu mă îndepărtez prea mult de ideea clasică de serviciu poștal (plic, corn, ștampile). Culorile alese de mine nu sunt în niciun caz finale, le-am ales spre sfârșit și n-am avut timp să explorez mai multe variante de palete de culori. De cele mai multe ori tind să descopăr mai întâi forma generală a logo-ului ca simbol monocrom și abia după aceea să introduc culorile și/sau font-urile în ecuație.
Daniel Sascău: Motivația mea personală pornește din respectul pentru patrimoniu, pentru tradiție și pentru nevoia clară de comunicare vizuală într-un spațiu public. Poșta Română nu este o marcă oarecare – este o instituție-simbol, o parte din istoria noastră vizuală și funcțională. În fața unui logo care pare să ignore complet aceste valori, am simțit că este important să intervin cu o propunere care să reconcilieze trecutul cu prezentul.
Am vrut să creez un logo care:
Să fie lizibil din prima clipă, fără să ceară un efort de decodare vizuală din partea publicului;
Să respecte echilibrul vizual și proporțiile, pentru a transmite stabilitate și încredere;
Să se inspire din simbolistica poștală recognoscibilă – elemente precum aripa, săgeata, plicul sau rețeaua potențează imediat înțelegerea și asocierea corectă;
Să reflecte identitatea unei instituții tradiționale, dar într-un mod modernizat și funcțional;
Să poată fi scalat ușor, rămânând clar și eficient indiferent de context: de pe un timbru până pe o clădire sau într-o aplicație mobilă.
În fond, un logo pentru Poșta Română nu trebuie să fie doar „modern” sau „artistic”. El trebuie să comunice, să unească și să respecte oamenii cărora li se adresează — fie că sunt copii care trimit prima lor scrisoare, fie că sunt pensionari care așteaptă o pensie livrată la timp.
