Dacă ai copii, știi ce este kendama. Dacă dai scroll pe TikTok, e foarte posibil să știi ce e Kendama, un trick, poate și Bisoi.
Dacă lucrezi în marketing sau content, probabil ai obosit să vezi în Job Description you need to live and breathe trends. Eu nu cred că ai cum. Între un pitch, un content plan, mai respiri și altceva decât muncă. Aici intervine social listening-ul, această Cenușăreasă a research-ului.
Ce este social listening și cum funcționează
Social listening-ul permite urmărirea mențiunilor publice despre branduri, produse sau trenduri în presă, social media, forumuri și bloguri prin tool-uri specializate. Eu am folosit și recomand: Sprinklr, Synthesio, YouScan, Brandwatch.
Analizele pe care le facem pot oferi insight-uri despre:
- Comportamentul consumatorilor online
- Evoluția trendurilor în timp real
- Riscuri și oportunități pentru brand
- Suport în dezvoltarea de produse și gestionarea crizelor
Prin social listening, poți vedea cum un trend precum kendama evoluează și se viralizează, fără să fie nevoie să petreci ore în șir scrollând manual pe TikTok sau forumuri.
De exemplu, poți chiar să analizezi ce brand de încălțăminte sport poartă cei care beau pumpkin spice latte și se uită din nou la Gilmore Girls (spoiler alert: Nike).
Dar să revin la kendama că de aceea ai dat click, nu?
Uite ce am descoperit în câteva ore de analiză social listening pe bune.
Boom în iunie și septembrie
În martie au fost 32 mențiuni publice în limba română referitoare la jucăria japoneză. În iunie era 320+ mențiuni. În octombrie s-a ajuns la 5,350 de mențiuni. Ce s-a întâmplat? Influencerii s-au întâmplat.
Iunie:
- Lansări și promoții ale brandurilor (MGPRIMEPICKS, RideShop).
- Campanii naționale și colaborări cu influenceri (ex: campania „mult și la greu” eMAG, colaborări cu influenceri).
- Crește trendul pe TikTok, alimentat de giveaway-uri și provocări. Efect direct: au crescut postările despre experiențe personale (cadouri, unboxing, prime tricks).
Septembrie:
- Continuă să se implice influencerii (Bisoi, CRBL) prin concursuri și provocări online sau offline.
- Începutul școlii, unde kendama a devenit obiect de statut, generând atât entuziasm (mini-turnee), cât și controverse (discuții despre interzicere în școli)
Bonus: și diaspora joacă Kendama. Trendul nu s-a limitat la România: diaspora română a generat mențiuni în Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Danemarca, Italia și Franța, unde peste 400 de oameni au postat despre jucăria asta în ultimul an.
Una zice presa, alta zice influencerul
Presa tratează fenomenul kendama ca pe o temă socială, comercială și educațională, în timp ce social media îl transformă într-o mișcare virală.
În presă, temele sunt mai echilibrate și orientate spre informare publică: știri comerciale despre lipsa de stoc și expansiunea pieței, poziția autorităților (ANPC), controverse educaționale (interdicții în școli), discuții despre impactul asupra părinților și copiilor, precum și acoperirea unor proiecte oficiale sau evenimente dedicate. Tonul este mai instituțional, axat pe reglementări, tendințe și consecințe sociale.
În social media, conținutul este dominat de influenceri și de experiențe personale, cu un volum de mențiuni mult mai mare. Subiectele vizează viralizarea trendului pe TikTok, giveaway-uri, unboxing-uri, provocări, demonstrații de trucuri și campanii comerciale agresive. Entuziasm, divertisment, participare comunitară, FOMO și mulți copii mult prea mici ca să aibă cont pe social media.
Și acum despre oportunități. Cu Kendama și social listening
Trendul kendama arată cum insight-urile din social media pot fi valorificate în marketing și product development:
- Lansarea de challenge-uri sponsorizate sau competiții regulate ținute în mall-uri sau în spații dedicate sportului indoor. O pizzeria, de exemplu, face deja asta pentru a-și promova locația.
- Colaborări cu micro și mid-influenceri pentru demonstrații și unboxing-uri - streaming live al competițiilor, cross-promo de influenceri, eventual invitați și alți influenceri. (în caz că te întrebai, da, Selly a călărit și acest trend!)
- Produse tematice și co-branding: ediții limitate co-branduite cu artiști, influenceri sau branduri relevante
Social listening-ul permite să monitorizezi trenduri precum acesta, dar și activările de brand pe care le faci. Poți analiza apoi și ce (nu) funcționează și să identifici rapid noi oportunități, economisind timp și resurse. Într-o campanie de performance marketing, de exemplu, am reușit să scădem CPC-ul cu 50% folosind insights și data points identificate astfel.
Pe termen lung, mi-ar plăcea să scoatem social listening din anonimat, să înțelegem ce poate și ce nu poate face.
Să-l combinăm cu research-ul tradițional pentru insight-uri mai bune și, de ce nu, mai rapide pentru creierul obosit al strategului sau omul de content marketing care nu are cum să țină pasul cu toate trendurile sau riscurile.
_____________
Oana Andreescu este social media marketer
