![[În 2036] Laura Ionescu: Nu va dispărea nevoia noastră de sens. Sper să nu ne dispară nici umanitatea - pentru o specie care se numește așa, dăm dovadă de prea puțină](https://media.iqads.ro/2026/05/dsc0283-cover-850.jpg?v=202605061159)
Emoția e ceea ce ne face oameni și se simte când e simulată, crede Laura Ionescu, Creative Director Locker Studio. Și oricum s-ar schimba vremurile și orice tehnologii ar apărea în ajutorul nostru, pentru a ne optimiza și a ne face o specie din ce în ce mai eficientă, vom căuta mereu sensul în conexiunile care nu pot fi mimate algoritmic. Laura speră să nu ne folosim de substitute, chiar dacă sunt la îndemână. Chiar dacă promit că ne dau viteză și timp la schimb.
"Sper să folosim AI-ul ca pe un instrument, nu ca pe un substitut de creativitate, fiindcă nu este. Sper să redescoperim răbdarea de a face lucruri într-un ritm care să devină calitate. Poate nu mai ducem în derizoriu termenul de urgență", spune Laura.
Povestim în continuare cu Laura Ionescu despre viitor, AI, creativitate, imaginație și umanitate.
Prezentul din 2026 față de viitorul pe care ți-l imaginai
Acum 15 ani eram la începutul carierei și viitorul părea departe. Mă luptam cu propria anxietate de începătoare și mă preocupa mai mult prezentul și supraviețuirea de la lună la lună, de la deadline la deadline, de la salariu la salariu. Mă rog, drepturi de autor *winkwink*.
Ce știam cu siguranță e că schimbările, mai ales în digital, vor fi exponențiale. Mă hotărâsem să țin pasul cu ele încă de pe-atunci, pentru că asta îmi plăcea. Am ales digitalul în detrimentul ATL-ului atunci și nu e o decizie pe care să o fi regretat-o vreodată.
Cum s-a schimbat felul în care privești viitorul
Sunt mai relaxată. Nu mă sperie ce urmează, fiindcă, deși nu am control, acum mi-e foarte clar încotro mă îndrept, care e direcția mea, ce vreau să fac și cum vreau să arate munca mea. Lfg!
A depășit realitatea imaginația?
Când realitatea va reuși să depășească imaginația, nu va mai exista publicitate. Deci nu, nu a depășit-o. Ce mă surprinde nu ține neapărat de tehnologie, ci de lipsa de curaj din marketing - mă gândeam că piața se va maturiza, că își va asuma mai multe riscuri. Cu câteva excepții, în continuare planul de content e rege, postările sunt tratate ca niște KV-uri și multe dintre ideile cu adevărat wow rămân texte în slide-uri generate cu Nano Banana. Șoc? Nu. Dezamăgire? Nu. E ceea ce mă ține în priză - ideile alea pe care le simți în inima creativă și care dau un sens zilelor petrecute printre .ppt-uri.
Ce a devenit normal fără să ne dăm seama
Să plătim cu telefonul și să trăim cashless. Să căutăm info cu AI în loc de Google. Să facem multe lucruri simultan sau, cel puțin, să avem impresia că asta facem și că ne iese. Mindless scrollingul, chaturi în care schimbi doar reels/ memes cu prietenii. Stickerele pe Whatsapp.
Ce a influențat lumea mai mult decât tehnologia
Politica, fără doar și poate. Și aici mă refer la toate repercusiunile ei, de la tendințele suveraniste exprimate subtil în campanii la inflația zdrobitoare a ultimelor luni care se traduce în mult discounting și comunicare pe preț. Iar asta încurajează mediocritatea, nu creativitatea.
Cu gândul în 2036: Ce nu se va schimba. Ce va dispărea
Nu va dispărea nevoia noastră de sens. Sper să nu ne dispară nici umanitatea - pentru o specie care se numește așa, dăm dovadă de prea puțină.
Industria peste 10 ani
Intrăm în teritoriul speranței. Sper să folosim AI-ul ca pe un instrument, nu ca pe un substitut de creativitate, fiindcă nu este. Sper să redescoperim răbdarea de a face lucruri într-un ritm care să devină calitate. Poate nu mai ducem în derizoriu termenul de urgență.
Nu cred că va fi ceva de nerecunoscut. Din avanpostul prezentului, e destul de clar că trecutul avea să ne aducă aici. Îmi doresc să fie de nerecunoscut briefurile și briefingurile - cu mult mai mult decât ‘hai să facem ceva’.
Dacă în 2026 obsesia e AI, care va fi în 2036?
Văd deja o preocupare pentru cum AI-ul va ajunge să înlocuiască gândirea critică. Sper să ne obsedeze acest subiect din ce în ce mai tare și poate chiar să transformăm gândul în acțiune. Una e să te folosești de AI pentru a petrece mai mult timp în zona de craft, alta este să îi delegi propriile alegeri creative.
Ce parte din munca oamenilor rămâne interzisă pentru algoritmi
Tot ce înseamnă storytelling. Omul este, prin definiție, un animal povestitor. Emoția e ceea ce ne face oameni și se simte când e simulată, nu autentică.
Unde vom căuta valoarea
În conexiune și prezență pe bune. Cum o facem, cred, și acum. Momentele alea mișto, în care uiți că telefonul este extensia ta și exiști doar alături de oamenii cu care te afli în aceeași încăpere. Vom căuta valoarea în a fi acolo cu totul.
Ce a devenit mai greu de vândut
Cred că e din ce în ce mai greu să vindem orice care ține de termen lung - cum ar fi construcțiile de brand care se întind pe mai mulți ani. Imediatețea pare să fi câștigat mult teren în ultimii ani și cred că ne va fi din ce în ce mai greu să reușim să împingem creșteri sănătoase, coerente, bazate pe valori.
Ce putem pierde în goana după eficiență
Uneori mi se pare că eficiența este confundată cu graba, cu ritmul accelerat de a face orice. Simt că sunt un privilegiu zilele în care am cu adevărat timp să ajung în miezul lucrurilor la care mă gândesc, la care lucrez, să le întorc pe toate părțile până când ajung la varianta care mi se pare mie cea mai bună.
Cel mai utopic și cel mai distopic scenariu pentru 2036
Sunt copywriter la bază, nu scenarist. O las pe asta în seama lor.
Mesaj pentru tine în 2036
AI-ul nu are gut feeling. Tu da.
