[Creative State] Vlad Belcin: Cei ce își doresc să intre în industria asta trebuie să devină performanți în cel mai scurt timp posibil

Adaptabilitatea și reziliența au devenit vitale pentru un publicitar care vrea să-și mai și trăiască meseria, nu doar să-i supraviețuiască. Bine, n-au devenit de ieri, erau deja, dar acum sunt un fel de sarea și piperul care fac din munca creativilor ceva ce gustă cu plăcere și clientul, și clienții clientului. Vlad Belcin, Senior Copywriter Dare Digital, spune că e tot mai complexă munca de convingere a managerilor de brand că AI-ul nu este mereu necesar și că, surpriză, nu poate întotdeauna să transforme un task de 3 ore, într-unul de 10 minute.

În toată graba asta de livrat calitate, rezultate de brand și +100% sales increase YoY, începem să uităm că publicitatea nu e doar despre performanță, premii și eficiență. E și despre networkingul care încheagă industria și o face să semene mai mult cu o comunitate, dar și despre a face loc începătorilor. Că și-a pierdut din strălucire sau nu, publicitatea rămâne încă un domeniu în care tinerii vor să intre. Doar că acum curiozitatea și dorința de a învăța nu mai sunt suficiente; Vlad spune că tot cei 4P contează cel mai mult: Performance, Performance, Performance, Performance.

Despre creativitatea care jonglează cu viteza, vorbim cu Vlad, în rândurile de mai jos:

Cum e viața de agenție în 2026

Surprinzător de bună, mai ales când mă gândesc la toate aspectele potrivnice industriei și, în special, meseriei de copywriter. Contează mult să ai colegi simpatici și proiecte mișto, ce-i drept, iar pe aspectele astea m-aș putea considera norocos.

Îmi place că e în continuare destul de efervescentă și îmi mai place și că regimul de lucru hibrid a devenit cumva norma. Mi se pare cea mai sănătoasă variantă. Iar de enervat, mă enervează pitch-urile aparent cool, dar finalmente neserioase, pe care îmi irosesc negreșit energia și hype-ul.

Ce s-a schimbat în ultimul timp

S-a schimbat mult treaba cu autosuficiența în publicitate. Nu mai e de ajuns să livrezi ceva care sună și arată interesant, dar n-are niciun gând în spate, iar asta e o super chestie. S-a schimbat, de asemenea și deschiderea către voci noi și juniori, care au din ce în ce mai puțin loc în industrie, iar asta nu e deloc o situație fericită, părerea mea. Și toate schimbările astea, bune sau rele, sunt cauzate direct de fenomenul AI.

Cel mai răspândit mit despre workul în publicitate

Că e o treabă mega simplă, pe care poate s-o facă toată lumea și care se învață repede. None of those are true. Sunt mizerii specifice băieților și fetelor care vor să mai vândă câte un curs online și care insuflă preconcepții stupide în mintea celor care nu înțeleg cu ce se mănâncă publicitatea. A nu se înțelege cumva că e o meserie grea, dar în mod cert nu e pentru oricine, iar asta mi s-a tot demonstrat de-a lungul timpului.

Creativitatea în 2026: definiție, resurse, metode

În 2026, ca în oricare alt an, de altfel, creativitatea înseamnă, pe scurt, capacitatea de a extrage felurite elemente din realitatea, experiența sau lumea interioară proprie și de a le da un nou sens sau o nouă formă, în acord cu propria spiritualitate și viziune. Și mai pe scurt, înseamnă imaginație.

Eu personal o alimentez cu o cantitate adesea nesănătoasă de curiozitate. Iar ca toată creativitatea asta să poată fi transpusă în idei mișto e nevoie de o structură cât se poate de fermă, cu un insight clar și un concept bine definit. Dacă ideea mea incredibil de creativă nu răspunde la o problemă concretă, e o idee, în definitiv, irelevantă, pentru advertising cel puțin.

Ce skill-uri au devenit mai valoroase

Adaptabilitatea și reziliența. Erau foarte valoroase și până acum, dar de când viteza cu care se mișcă lucrurile a crescut exponențial, au devenit de-a dreptul vitale.

Relația cu clienții: cele mai recurente provocări

Să îi faci să înțeleagă că AI-ul nu e bun chiar la toate (ba chiar dacă îl luăm la bani mărunți, e bun pe bune la un număr destul de limitat de sarcini) și că doar pentru că există această nouă unealtă, nu înseamnă că task-urile se pot livra de 10 ori mai repede. Noile reglementări UE pe AI content s-ar putea, totuși, să mai estompeze din problemele astea.

Cum evaluezi campania altcuiva

O campanie e bună dacă produce rezultatele pe care și le-a propus, fie că vorbim de vânzări, awareness, să strângă donații sau să ajungă la Cannes. E și mai bună dacă produce mai mult decât și-a propus. O campanie de nota 10, însă, e aia care îți rămâne în cap, eventual și peste ani (și care și-a atins și obiectivele, desigur, asta rămâne general valabil). Aplic exact aceleași principii de evaluare și pentru campaniile mele.

Festivalurile, topurile și premiile: cât mai contează, pentru cine, de ce

Eu zic că mai contează, atât pentru agenții, cât și pentru creativi. Poate nu mai sunt la fel de relevante ca acum 10-20 de ani, dar îți oferă în continuare legitimitate și expunere, care de cele mai multe ori se traduc într-un spațiu de manevră mai generos cu majoritatea clienților.

Campaniile favorite pe anul ăsta

Mi-a plăcut mult Tocayos Inc. de la LePub, Milan pentru Heineken Spain. Are de toate: un insight beton, o aplecare către oameni reali și povești autentice și o rezolvare pe cât de spectaculoasă, pe atât de simplă a problemei expuse. Ce pot să mai zic, GG Mihnea Gheorghiu once again.

Cum arată perioada asta pentru tine

Exciting, dar super aglomerată. Anul ăsta cred că am ajuns la un nou record personal cu numărul de pitch-uri. Iar la capitolul briefuri și proiecte noi, e o mare îmbulzeală care m-a luat cumva prin surprindere și mă bucură, dar îmi crește și nivelul de cortizol un pic. Which is totally fine, no complaints.

Mai e loc pentru fresh blood în publicitate?

Mai este și o să fie mereu, dar, după cum apucasem deja să răspund într-una din primele întrebări, locurile sunt mult limitate față de acum 5-10 ani. AI-ul, din păcate pentru un junior copy, poate să rezolve la un nivel cel puțin decent majoritatea task-urilor mici care le ocupau majoritatea timpului celor la început de drum. Iar un art junior e nevoit mai nou să demonstreze rapid că are talent și un stil propriu, dar că știe bine și cu generarea de imagini și video. Practic, nu mai au loc decât cei care au din prima niște skill-uri concrete și ceva de spus sau arătat. Nu prea mai e timp să înveți bazele pas cu pas. Cei ce își doresc să intre în industria asta, trebuie să devină performanți în cel mai scurt timp posibil. It’s not fair, but it’s true. Cât despre ce caut eu la un junior, caut să fie deschis/ă, creativ/ă și să prindă repede. Cam atât.

Cea mai importantă lecție din 2026

Networking-ul este obligatoriu. Nu e deloc ceva opțional sau nice to have, cum am considerat multă vreme.

Industria peste 10 ani?

Chiar nu m-aș arunca în previziuni. Lumea e de ceva timp atât de impredictibilă, încât orice proiecție din asta în viitor mi se pare superfluă. Dacă mi-ar fi spus cineva când am intrat în advertising că în 7 ani oamenii vor dansa cu patos pe melodii naționaliste cântate de Ceaușescu AI, că vor consuma propagandă fascistă cu estetică de Studio Ghibli sau că voi avea de atâtea ori posibilitatea să rezolv un task de 3 ore în 10 minute și o sa-mi doresc la modul cel mai sincer să nu am opțiunea asta, i-aș fi recomandat, probabil, o vizită de urgență la psihiatrie. Eu sincer nu pot să vizualizez cum va arăta lumea peste 10 ani, cu atât mai puțin industria. Sper doar să vedem mai multă echitate, generally speaking.

Dacă te-ai trezi în Ziua Cârtiței, ce zi de agenție ai vrea să retrăiești?

O zi de 1 decembrie care s-a încheiat cu un party neașteptat și surprinzător de crazy. Sau ziua în care am rămas cu niște colegi după program să ne jucăm câteva runde de Jackbox. Sau ziua când am câștigat primul meu client. Sunt câteva zile mișto. Nu știu dacă aș vrea propriu-zis să le retrăiesc, dar îmi amintesc de ele cu drag.