![[Definitia ghost-ului] Costin Radu (The Geeks): Se poate ajunge la concluzia gresita ca o agentie care face ghost-uri bune poate face si campanii bune](https://media.iqads.ro/2014/05/304469-10151442847562598-573279436-n-cover-850.jpg?v=201711020532)
Redeschidem discutia despre ghost-uri, desi subiectul se dezbate inca de cand au aparut competitiile de creativitate si gloria premiilor. Vrem sa vedem daca, odata cu aparitia online-ului, e sau nu cazul unei redefiniri a conceptului. Apoi vrem sa urmarim cum arata azi un checklist prin care sa stabilesti daca un ad poate fi etichetat ca ghost, ce elemente din definitiile creativilor sunt comune si unde apar diferentele. In continuare puteti sa cititi opinia lui Costin Radu (Managing Partner, The Geeks).
Care e definitia ta a ghost-ului. S-a schimbat in vreun fel in ultimii ani?
Pentru mine, un ghost este o lucrare (campanie, print, spot, banner, newsletter etc) creata special pentru a castiga puncte sau premii la un festival de comunicare, fara un alt obiectiv care sa fie corelat (decat intamplator sau aparent) cu business-ul clientului. Nu cred ca aparitia online-ului are vreo legatura cu definitia ghost-ului.
Cum arata un checklist prin care sa stabilesti daca o creatie e ghost sau nu
Nu ai cum sa stabilesti fara sa risti sa gresesti. Doar agentia si clientul pot spune, fara riscul de a gresi, daca o lucrare este sau nu este “ghost”. Ei stiu. Uneori, tu poti sa banuiesti. Prin urmare, verificarea se face punand intrebarea (eventual, prin introspectie): “ce obiectiv are lucrarea asta?”. Daca principalul (sau singurul) obiectiv al lucrarii este obtinerea unui premiu atunci vorbim de un “ghost”.
Exista ghost-uri si ghost-uri? Sunt vreunele mai periculoase decat altele?
Pericolul, atat pentru business-ul clientului, cat si pentru business-ul agentiilor, este ca clientii sa ajunga sa compare intre lucrarile a doua agentii si sa ajunga la concluzia ca una dintre agentii este mai buna sau mai slaba, judecand, de fapt, intre ghost-uri si campanii reale, care au avut obiective de business in spate. Statistic vorbind, ghost-ul are sanse mai mari sa fie o lucrare mai creativa, pentru ca se elimina toate restrictiile pe care ti le pune in mod normal un client, o categorie etc. Si atunci se poate ajunge la concluzia gresita ca o agentie care face ghost-uri bune poate face si campanii bune. Ceea ce nu este neaparat adevarat.
Pe de alta parte, cred ca ghost-ul este o modalitate prin care clientii isi pot tine agentia fericita si motivata, iar directorul de creatie isi poate tine creativii fericiti in agentie. Nu zic ca e bine ca cineva sa faca asta, zic doar ca “ghost”-ul este o modalitate (eficienta, cel putin pe termen scurt) de a face asta. Ar putea fi trecut la capitolul “tehnici” in manualele de marketing. Desigur, alaturi de codul de etica. Unii vor decide sa nu opteze pentru asta, iar altii vor decide sa o faca. Ideal, cred ca ar trebui sa reusim sa fim fericiti si fara ghost-uri. A face o campanie care da rezultate si ia si premii va fi mereu o reusita profesionala mai mare decat o campanie prin care doar ai pacalit un juriu sau o industrie. Sau pe tine. Satisfactia cea mai mare vine cand totul e “pe bune”.
O sa dispara vreodata ghost-urile din competitiile de creativitate?
Greu de zis. Nu sunt Nostradamus. Cred insa ca daca definim “ghost”-ul ca o lucrare facuta special pentru festival, am putea cere de la fiecare dintre noi sa nu inscriem “ghost”-uri. Deci, “ghost”-ul ar putea disparea. Ipotetic. Practic, pentru a ramane sanatosi, unii dintre noi vor decide sa se vaccineze.
