Are publicitatea influenta, dincolo de scopul ei principal, acela de a vinde sau a imprieteni oamenii cu brandurile? Si sunt responsabili creativii de aceste efecte colaterale asupra publicului lor, cel din target si din afara lui? Exista aceasta discutie in breasla, asupra rolului educativ al reclamelor? Ar trebui sa existe? Suntem inca in epoca in care "a vinde" e suficient?
Codin Caradimu, seful creativ CAP, spune ca "Vinde" va ramane intotdeauna suficient, ca doar despre el este vorba:
E cel mai frumos sa vinzi frumos, de fapt sa vinzi cu frumosul.
Responsabilitatea creativilor ar trebui sa porneasca, crede Codin, din toate tipurile de simt al limitei, al umorului si al bunului simt de care ar trebui sa faca abuz fiecare lucrator din comunicare.
La inceput ne visam artisti. Descopeream publicitatea ca pe un vast teren de manifestare a creativitatii si ne distram. Sa ma contrazica vreunul daca nu eram asa. Cred ca singurii care se gandeau la publicitate ca la o afacere sunt mogulii de azi ai industriei. Restul visam doar sa facem spoturi care sa ajunga in Shots. Consumatorul era luat la gramada: o gloata de inocenti neinstruiti (a se citi idioti, inculti) in cultura publicitara de la care n-are rost sa avem mari asteptari.





















