Semaforul Moralității: Românii se consideră cinstiți și sinceri, blamează corupția, dar sunt mai puțin implicați în acțiuni civice

Semaforul Moralității: Românii se consideră cinstiți și sinceri, blamează corupția, dar sunt mai puțin implicați în acțiuni civice

Peste 75% dintre români se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât ceilalți, arată rezultatele studiului Semaforul Moralității, realizat de Exact Business Solutions, pentru HBO România, despre perspectiva românilor din mediul urban asupra moralității.

Situațiile percepute drept cele mai grave probleme de moralitate în rândul românilor din mediul urban sunt, de fapt, situații care pot avea consecințe penale importante.

Semaforul Moralității - studiul care și-a propus să afle cum se raportează românii din mediul urban la moralitate și implicare civică a fost realizat în perioada 29 septembrie - 15 octombrie 2020. Cercetarea cantitativă efectuată de Exact Business Solutions, pe un eșantion reprezentativ de 1055 de persoane (femei și bărbați, din mediul urban, cu vârste între 18-65 ani, educație medie și superioară), dublată de una calitativă constând în patru focus grupuri cu persoane care răspund aceluiași profil, a fost inițiată la solicitarea HBO România, parte din campania de lansare a serialului „Bani negri (pentru zile albe)”.
Serialul scris și regizat de Daniel Sandu, care va avea premiera pe 22 noiembrie în toate teritoriile HBO Europe, are în prim plan un jaf pe care îl comit doi oameni obișnuiți, semaforiști într-un oraș de provincie, constrânși de aproape toți cei din jur.

Peste 69% dintre românii din mediul urban consideră furtul de haine sau alimente, șantajul, șpaga pentru a obține permisul de conducere sau o autorizație, adulterul, întârzierea plății datoriei către un prieten, citirea unor conversații private fără consimțământ sau evitarea unei cozi la magazin, ca fiind serioase probleme de moralitate. În schimb, mai puțin de doi din patru români din mediul urban consideră: furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină, circularea cu viteză peste limita admisă și a minți pentru a proteja sentimentele unei persoane ca nefiind probleme grave de moralitate.

În comparație cu restul persoanelor din mediul urban, tinerii percep minciuna pentru a obține diverse avantaje, furtul de materiale de la birou, sau citirea conversațiilor private ale unei persoane ca fiind probleme de moralitate mai puțin grave.

73% dintre românii din mediul urban consideră că politicienii de la nivel central sunt cea mai coruptă categorie economico-socială, urmați de politicienii de la nivel local (56%), preoți și înalți ierarhi (35%), mari oameni de afaceri (35%), angajați în sistemul sanitar (25%), angajați în administrația publică (24%), autorități de ordine publică (23%).

Mersul la vot și încurajarea altor persoane să participe la vot sunt contexte de implicare civică în care mai mult de 6 din 10 români din mediul urban declară că s-au aflat mai des comparativ cu celelalte situații de implicare civică testate.

În schimb, mai puțini de 4 din 10 români din mediul urban declară că participă la proteste, fac voluntariat sau raportează nereguli în aplicații (activitatea în aplicații este mai frecventă în rândul bărbaților din eșantion).

„Discutăm de mult timp, atât în spațiul public cât și în cel privat, despre moralitatea noastră, a românilor. Poate și de aceea am primit cu bucurie și cu responsabilitate invitația în acest proiect, de a studia moralitatea la români pentru lansarea acestui serial. O parte din rezultatele studiului au fost cumva intuitive, așteptate, însă, ne-au surprins câteva dintre diferențele dintre generații (tineri vs. maturi) precum și unele diferențe pe grade de urbanizare (urban foarte mare vs. urban mic și mediu).”
Julien Zidaru, Managing Partner Exact Business Solutions

„Se întâmplă rar ca o temă de campanie să ne inspire o întoarcere către noi înșine pentru introspecție. Dar brieful pentru campania de promovare a serialului Bani negri, cea mai nouă producție românească HBO, a reușit să facă exact asta. Nu doar că ne-a pus pe noi, cei din echipă, față în față cu propriile noastre (pre-)concepții despre moralitate, dar ne-a făcut să chestionăm moralitatea noastră ca popor și cum ne raportăm noi ca grup la dilemele morale răspândite în societate. Așa s-a născut studiul național Semaforul Moralității, realizat împreună cu EXACT și HBO România. Pe lângă rezultatele foarte interesante ieșite din studiu (cum ar fi, de exemplu, cui dau șpagă românii, care sunt cele mai corupte profesii, ce consideră românii a fi probleme de moralitate), designul acestuia a stat la baza unei versiuni scurtate de test, implementată în site-ul campaniei. Oricine își poate testa astfel moralitatea și implicarea în problemele societății și își poate compara profilul moral atât cu restul românilor cât și cu prietenii apropiați. Îi invităm deci pe toți românii să tragă pe dreapta în acest an 2020, singular în istorie, și să intre pe hbogo.semaforulmoralitatii.ro pentru un scurt moment de introspecție.” 
Dan Stănescu, director de creație glitch

 

Despre percepția moralității la români

Tema moralității are parte atât de nuanțări și contextualizări interesante legate de gradul de acceptare sau blamare a unor comportamente, cât și de o apreciere pozitivă generală în auto-evaluarea atitudinilor și comportamentelor din sfera moralității.

76% dintre românii din mediul urban se consideră atât morali, cât și implicați civic, potrivit studiului cantitativ efectuat de Exact Business Solutions.

38% dintre românii din mediul urban cred despre ei, comparativ cu ceilalți, că au un set de valori morale foarte bine definit, iar peste 75% se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât ceilalți. Discuțiile în profunzime pe această temă arată, așa cum declara unul dintre participanții la studiu, că: „toată lumea mai renunță din când în când la moralitate ca să-și salveze pielea (...) Noi vorbim acum la modul global, cum ar trebui să fie, dar natura omului face ca moralitatea să difere de la caz la caz .” (bărbat, mediul urban mare, <35 ani)

Din lista de transgresiuni morale testate în studiu, cea mai mare problemă de moralitate a românilor din urban pare să o reprezinte furtul, urmat de șantaj și de șpaga pentru a obține carnetul de șofer sau autorizații. 

La polul opus, 1 din 4 români din mediul urban consideră că a minți pentru a proteja sentimentele unei persoane apropiate nu reprezintă o problemă de moralitate gravă. Tot în categoria situațiilor care nu sunt percepute ca fiind probleme grave de moralitate regăsim: traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină sau a circula cu viteză peste limita admisă.
Situațiile care au fost percepute ca fiind cele mai grave probleme de moralitate în rândul românilor din mediul urban sunt, de fapt, situații care pot avea consecințe penale.

Peste 69% dintre românii din mediul urban consideră: furtul de haine sau alimente, șantajul, șpaga pentru a obține permisul de conducere sau o autorizație, adulterul, întârzierea plății datoriei către un prieten, citirea unor conversații private fără consimțământ sau fentarea unei cozi la magazin, ca fiind serioase probleme de moralitate.
În schimb, mai puțin de 2 din 4 români din mediul urban consideră: furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină, a circula cu viteza peste limita admisă, și a minți  pentru a proteja sentimentele unei persoane, ca nefiind probleme grave de moralitate.

În comparație cu restul persoanelor din mediul urban, tinerii percep: minciuna pentru a obține diverse avantaje, furtul de materiale de la birou, sau citirea conversațiilor private ale unei persoane ca fiind probleme de moralitate mai puțin grave.

Atât componenta cantitativă, cât și cea calitativă a studiului au surprins tendința persoanelor din mediul urban de a nuanța discuția despre moralitatea unei acțiuni în funcție de intenția și de consecințele acesteia. O minciună prin omisiune care nu face rău nimănui, o minciună spusă pentru a proteja sentimentele unei persoane dragi, sau chiar o atenție oferită unui medic din dorința de a-ți manifesta recunoștința sau de a câștiga liniștea că ai făcut tot ce ține de tine pentru a ajuta o persoană bolnavă, sunt percepute drept acțiuni mai puțin blamabile și, deci, mai ușor de acceptat și tolerat ca „derapaje” morale funcționale.

Intrebarile referitoare la acest capitol

 

Percepția asupra corupției

Corupția mare versus corupția mică: 69% dintre românii din mediul urban consideră că ambele tipuri de corupție (corupție mare vs. corupție mică) îi afectează în viața de zi cu zi și doar 7% au declarat că sunt mai afectați de corupția mică, comparativ cu cei 25% care consideră că sunt mai afectați de corupția mare.

Șpaga: 85% dintre femei și 76% dintre bărbați consideră că „a da” și „a lua” șpagă sunt activități la fel de problematice din punct de vedere moral. 44% dintre românii din urban au declarat că ar refuza să dea șpagă unui medic, în timp ce unui polițist ar refuzat să îi dea șpagă mai mult de 70% dintre respondenți.

Dacă în cazul actului medical șpaga este un răspuns și un mecanism de gestionare a fricii generate de contextul în care se află, în cazul polițiștilor, ea este văzută drept o modalitate eficientă de a minimiza costurile asociate unor contravenții.

Persoanele din urban mediu se declară mai puțin dispuse decât media să dea o atenție funcționarilor din administrația publică (8 din 10), în timp ce femeile se declară mai puțin dispuse să dea șpagă unui polițist (8 din 10).

 

Despre percepția implicării civice a românilor

Mersul la vot și încurajarea altor persoane să participe la vot sunt contexte de implicare civică în care mai mult de 6 din 10 români din mediul urban declară că s-au aflat mai des comparativ cu celelalte situații de implicare civică testate.

Proximitatea alegerilor locale în raport cu perioada de culegere a datelor poate explica plasarea comportamentelor de tip implicare în procesul electoral în topul activităților civice. 

În schimb, mai puțini de 4 din 10 români din mediul urban declară că participă la proteste, fac voluntariat sau raportează nereguli în aplicații (activitatea în aplicații este mai frecventă în rândul bărbaților din eșantion). 45% dintre respondenți declară că i-au încurajat pe ceilalți să se implice în acțiuni de voluntariat, în vreme ce doar 28% recunosc că s-au implicat, propriu-zis, în astfel de acțiuni (28%).

Printre activitățile în care respondenții declară că s-au implicat cel mai mult se regăsesc: sprijinul acordat unui străin aflat în dificultate (ex. i se face rău pe stradă/ are nevoie să dea un telefon) sau colegilor nedreptățiți.

Mai mult de 3 din 10 mediul urban au declarat că au intervenit  în cazul unei agresiuni pe stradă, 45% din persoanele cu studii medii și 34% cu studii superioare.

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (49%) sunt dispuși să doneze pentru cauze caritabile.

27% dintre respondenți cred despre ei că sunt mai puțin implicați în acțiuni civice decât restul, deși, potrivit propriilor declarații, datele arată că sunt, de fapt mai implicați decât media. Acest lucru poate fi explicat de așteptările și exigențele pe care le au cu privire la nivelul optim de implicare civică. Așa cum demonstrează și datele din focus grupuri, cu precădere cele colectate în rândul tinerilor, majoritatea participanților și-ar dori ca gradul de implicare civică atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate/ societate, să crească.

 

Despre percepția asupra corupției și a șpăgii

73% dintre românii din mediul urban consideră că politicienii de la nivel central sunt cea mai coruptă categorie economico-socială, urmați de politicienii de la nivel local (56%), preoți și înalți ierarhi (35%), mari oameni de afaceri (35%), angajați în sistemul sanitar (25%), angajați în administrația publică (24%), autorități de ordine publică (23%).

85% dintre femei și 76% dintre bărbați consideră că „a da” și „a lua” șpagă sunt activități la fel de problematice din punct de vedere moral. „A lua” șpagă, totuși, este pentru 12% dintre românii din mediul urban o problemă mai mare, în timp ce ”a da” șpagă este o problemă de moralitate mai mare doar pentru 5% dintre ei. Vorbind despre relevanța inițierii acestei practici, participanții la studiu consideră că dacă nu există o solicitare și o presiune explicită în acest sens, actul de a da șpagă este mai blamabil, pentru că el contribuie astfel la perpetuarea acestei corupții sistemice.

44% dintre românii din urban au declarat că ar refuza să dea șpagă unui medic, în timp ce unui polițist ar refuza să îi dea șpagă mai mult de 70% dintre respondenți. Dacă în cazul actului medical șpaga este un răspuns și un mecanism de gestionare a fricii generate de context, în cazul polițiștilor, ea apare drept o modalitate eficientă de a minimiza costurile asociate unor contravenții. „(doctorul) a refuzat, dar am insistat numai de frică (...) Deci frica te face să dai bani, să faci niște fapte care te depășesc, numai ca să fie bine.” - declara o participantă la focus grup, cadru medical, din postura de aparținător.

Persoanele din urbanul mediu se declară mai puțin dispuse să dea o atenție funcționarilor din administrația publică (8 din 10), iar femeile se declară mai puțin dispuse decât barbații să dea șpagă unui polițist (8 din 10).

Deși 69% dintre românii din mediul urban consideră că atât corupția mare cât și corupția mică îi afectează în viața de zi cu zi, doar 7% au declarat că sunt mai afectați de corupția mică, comparativ cu cei 25% care consideră că sunt mai afectați de corupția mare. În ceea ce privește actele din sfera micii corupții, participanții la focus grupuri au adus în discuție, dincolo de inerția generală a cutumei moștenite și perpetuate de la o generație la alta, șpaga cu rol de mecanism adaptativ la situațiile în care sunt cuprinși de teamă - un lucru care le oferă un sentiment mai mare de confort psihologic că au făcut tot ce a ținut de ei (mai ales în situații medicale) sau că au un control mai mare asupra situației (cum ar fi în trafic sau administrația publică). În momentul în care corupția mică scade, ușor-ușor se strică și sistemul ăla legat din corupție mare. Eu zic că, de fapt, corupția mică sunt șoarecii ăia mici și corupția mare sunt șobolanii.”  - declara unul din participanții tineri din mediul urban.

42% dintre respondenți au declarat că s-ar implica în organizarea unui flagrant, ca datorie cetățenească, în timp ce 34% au spus că s-ar implica doar dacă ar fi singura persoană care ar putea face acest lucru. Doar 2% s-ar implica dacă ar obține ceva în schimb și 22% ar alege să nu se implice.

În ciuda problemelor de moralitate pe care le sesizează, în general mai ușor la alții decât la propria persoană sau a nemulțumirilor pe care le au în ceea ce privește inerția practicilor de corupție, fie ea mică sau mare, participanții la studiul calitativ au manifestat un optimist moderat față de schimbările sesizate (trăite și auzite) în ultimii ani în direcția scăderii practicilor de corupție în rândul noilor generații.

Rezultatele sudiului național Semaforul Moralității sunt disponibile online aici.

Românii sunt invitați să participe online la testul moralității, rezultatul fiind un profil moral ce poate fi împărtășit cu prietenii.

 

Concluzii

Persoanele din mediul urban au tendința de a nuanța discuția despre moralitatea unei acțiuni în funcție de intenția și de consecințele acesteia. În ciuda problemelor de moralitate pe care le sesizează, ce-i drept mai mult și mai ușor la alții decât la propria persoană, a nemulțumirilor pe care le au în ceea ce privește inerția practicilor de corupție, fie ea mică sau mare, participanții la studiul calitativ au manifestat un optimist moderat față de schimbările sesizate în ultimii ani în direcția scăderii practicilor de corupție în rândul noilor generații.

Referindu-se la modul în care percep societatea din care fac parte, participanții la studiul calitativ au declarat că și-ar dori ca oamenii să fie mai răbdători, înțelegători, empatici, toleranți, buni, responsabili, implicați, optimiști, uniți și mai implicați civic, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate/ societate. Aceste așteptări sunt strâns legate de atitudinea lor critică față de ritmul alert și haotic al vieții de zi cu zi, de tendința românilor de a se concentra mai degrabă pe aspectele negative și motivele de nemulțumire, precum și de tendința generală de a acorda o mai mare importanță lucrurilor de ordin material, în defavoarea celor de natură relațională și emoțională.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Branduri

Sectiune



Branded


Related