Parentingul a devenit știință, filosofie, artă, standard de devenire, sursă de presiune, frustrare, competiție existențială și triumf. Noile generații de părinți și-au luat rolul în serios, hotărâți să facă mai bine și mai mult. Și oricâte studii, cercetări, sfaturi de la specialiști, cărți și informație am aduna, parcă nu e destul. În ciuda pregătirii extensive, rămân aceleași dileme, frici, dileme de viață.
Am vrut să vedem cum au făcut trecerea la rolul de părinte oamenii din domeniile creative. Cum le-a schimbat perspectiva, cum își negociază spațiul și timpul în noua paradigmă, cum a fost transformarea sub deadline-ul unui brief care se schimbă continuu.
























