Parentingul a devenit știință, filosofie, artă, standard de devenire, sursă de presiune, frustrare, competiție existențială și triumf. Noile generații de părinți și-au luat rolul în serios, hotărâți să facă mai bine și mai mult. Și oricâte studii, cercetări, sfaturi de la specialiști, cărți și informație am aduna, parcă nu e destul. În ciuda pregătirii extensive, rămân aceleași dileme, frici, dileme de viață.
Am vrut să vedem cum au făcut trecerea la rolul de părinte oamenii din domeniile creative. Cum le-a schimbat perspectiva, cum își negociază spațiul și timpul în noua paradigmă, cum a fost transformarea sub deadline-ul unui brief care se schimbă continuu.
Mihai Coliban, Branding expert, Creative Partner la ACME Industries, credea că părințeala e o chestie naturală, care nu îți schimbă prea mult viața. Dar s-a înșelat. A fi părinte te duce către o versiune nouă a ta, un V2.0 la care nu ai acces altfel.
"Am pornit sa fiu parinte doar incercand sa fac tot ce era de facut cat pot eu de bine, pas cu pas. Am lasat instinctul sa actioneze, fraza prin care, probabil, recunosc ca nu am citit nici o carte despre părințeală de la cap la coada. Am avut un singur principiu pe care mi-ar fi placut sa il incerc: managementul durerii si a fricii prin calm, nu prin panica", povestește Mihai.























