[PR Playbook] Tudor Dăescu: În România resimțim direct fenomenul global în care există tot mai puțini jurnaliști activi și tot mai mulți PR-iști care încearcă să ajungă la ei

Dezechilibrul de putere dintre presă și PR, competiția pentru atenție, explozia de conținut generat de AI, criza de încredere în sursele de informare, consumatori din ce în ce mai sceptici. Cam așa arată peisajul relațiilor publice în 2025, conturat de Tudor Dăescu, Managing Partner DBO. Presiunea e mare, iar viteza și reacția nu mai sunt suficiente. Cel mai mult contează mecanismele de anticipare, înțelegerea vulnerabilităților, social listening. 

"Dacă în trecut puteai să „controlezi” conversația, acum conversația te controlează pe tine dacă nu ești autentic. Granițele sunt mai stricte pentru cine vrea să construiască reputație pe termen lung", spune Tudor. 

Vorbim cu Tudor Dăescu în continuare despre felul în care se schimbă granițele etice în PR, cum îți faci loc prin zgomot în 2025 și care sunt factorii și trendurile care influențează domeniul în această perioadă. 

Ce provocări au adus ultimii ani în domeniul relațiilor publice

Ultimii ani au adus un mix de provocări: contracția media tradițională, competiția acerbă pentru atenție și o criză de încredere în sursele de informare. În România resimțim direct fenomenul global în care există tot mai puțini jurnaliști activi și tot mai mulți PR-iști care încearcă să ajungă la ei. Aflam zilele acestea că întreaga redacție a unei publicații prestigioase de la noi numără doar șapte angajați, de exemplu. În plus, consumatorii sunt mai sceptici ca oricând și penalizează rapid orice comunicare percepută ca fiind superficială sau neautentică.

Factorii care influențează domeniul

Trei factori domină momentul actual: fragmentarea media, explozia de conținut generat cu ajutorul AI și presiunea pentru transparență și responsabilitate.

La DBO ne adaptăm prin colaborări cu micro-media și creatori de conținut din nișe relevante, în special cu cei din gaming, folosirea AI pentru monitorizare și research, dar păstrând controlul creativ 100% uman, storytelling bazat pe date și insight-uri reale, nu doar pe povești frumoase.

Cum s-a schimbat percepția asupra industriei 

Aceasta s-a maturizat de ani buni. Majoritatea clienților înțeleg deja că PR-ul nu se rezumă la evenimente sau comunicate, ci este un instrument strategic de construcție a reputației și de management al relației cu publicurile-cheie. Ce s-a schimbat recent este accentul tot mai mare pe integrarea PR-ului în mixul de marketing, alături de digital, social media și activări de brand, pentru a obține o voce unitară și coerentă în piață.

În gaming, acest lucru se traduce prin campanii care îmbină experiențe live cu activări online, influenceri relevanți și engagement pe termen lung cu comunitatea. Insist cu gamingul pentru că aici găsim un public de 10 milioane de oameni în România. Un public de comunicare foarte numeros pe care agenția noastră îl cunoaște de ani buni.

Învățăturile din ultimii ani

Ultimii ani ne-au arătat că în PR viteza și reacția nu mai sunt suficiente; cheia este anticiparea. Social listening-ul, analiza datelor și înțelegerea din timp a potențialelor vulnerabilități fac diferența între o criză evitată și una amplificată. Am învățat, de asemenea, că transparența rămâne fundamentul încrederii — publicul acceptă greșeli dacă sunt asumate, dar nu iartă încercările de a le ascunde. Și, poate cel mai important, am înțeles că relevanța nu se mai poate construi cu mesaje generale; e nevoie de comunicare personalizată, adaptată fiecărei comunități și contextului în care aceasta interacționează cu brandul.

Crize de imagine 

O să îți dau un exemplu din gaming. În ultimii ani am convins multe branduri să comunice cu publicul de gaming, un teritoriu încă nou pentru oamenii de marketing din România și pentru agențiile lor. Unul ignorat foarte mulți ani și foarte dorit acum.

Brandurile au început, deci, să comunice pe canalele unde gamerii sunt activi – YouTube, Twitch și, mai nou, TikTok. Obiectivul de marketing rămâne același: impact și cifre.

Deși avem mulți creatori de conținut profesioniști, există și câțiva care, în timpul transmisiunilor live, transmit mesaje greșite sau au comportamente neadecvate, uneori ajungând chiar sub investigația autorităților. Riscul este evident: asocierea cu influenceri controversați, chiar dacă au audiențe mari, poate produce daune serioase brandurilor. În plus, astfel de episoade pot crea un efect de domino – alte branduri, de teama riscului, aleg să evite complet comunicarea cu publicul de gaming.

Problema este că această retragere înseamnă și reducerea bugetelor investite în dezvoltarea ecosistemului de gaming din România, inclusiv în proiecte precum Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, pe care DBO le-a construit în timp. Pentru a preveni astfel de situații, am creat Gaming Video Awards – un eveniment în care un juriu format din profesioniști în marketing și comunicare, alături de figuri recunoscute din industria gamingului, premiază anual creatorii care produc conținut de calitate, folosesc o limbă română corectă și transmit mesaje responsabile către audiența lor. Cei premiați tratează acest rol cu seriozitate, iar pentru noi, această inițiativă este o soluție concretă de a reduce riscurile și de a proteja investițiile brandurilor în această zonă.

Așa Da și Așa Nu în gestionarea crizelor de imagine 

Gestionarea unei crize începe cu viteza reacției și cu tonul potrivit. Cele mai bune exemple din ultimii ani sunt cele în care brandurile au răspuns rapid, cu empatie și asumare, vorbind direct cu comunitățile implicate și arătând deschidere pentru dialog. La polul opus, am văzut și cazuri în care lipsa reacției sau un mesaj agresiv au amplificat problema.

Un exemplu notoriu rămâne criza Balenciaga, când o campanie foto percepută ca inadecvată a declanșat un val global de critici. Deși a generat un nivel uriaș de atenție, impactul negativ asupra imaginii a fost considerabil, iar compania a fost nevoită să își regândească poziționarea. Este o lecție clară că atenția nu înseamnă automat rezultate pozitive și că „orice publicitate e bună” este o idee periculoasă în epoca actuală.

Trenduri

Unul dintre cele mai vizibile trenduri este trecerea de la comunicarea unidirecțională la cea conversațională și personalizată, în care brandurile nu mai vorbesc „către” public, ci „împreună” cu el. În paralel, vedem o accelerare a integrării AI în procesele de comunicare — nu pentru a înlocui oamenii, ci pentru a-i ajuta să fie mai rapizi și mai relevanți. Formatele video scurte, adaptate platformelor sociale, continuă să domine atenția, iar conținutul autentic, creat de oameni reali, câștigă în fața celui excesiv de polished.

În plus, sustenabilitatea și responsabilitatea socială nu mai sunt teme opționale, ci elemente așteptate de public. Pentru agențiile de PR, asta înseamnă o presiune constantă de a livra mesaje coerente, transparente și cu un impact real, dincolo de campanii de imagine.

Ai un cod etic personal?

Da, și cred că în PR, fără un set solid de principii, riști să te pierzi foarte repede în presiunea de a livra rezultate „cu orice preț”. Pentru mine, prima regulă este să nu promovez niciodată ceva în care nu cred — autenticitatea nu se poate mima și publicul simte imediat. A doua este să spun clientului adevărul, chiar și atunci când e inconfortabil atât pentru el, cât și pentru noi. Dar cred că ajută în construirea unui parteneriat corect pe termen lung. Și a treia, poate cea mai importantă, este să mă gândesc mereu la impactul pe care îl are comunicarea asupra comunității: dacă mesajul pe care îl transmit poate influența negativ, atunci trebuie regândit, indiferent cât de atractiv pare din punct de vedere creativ.

Se schimbă granițele etice în PR?

Dacă în trecut puteai să „controlezi” conversația, acum conversația te controlează pe tine dacă nu ești autentic. Granițele sunt mai stricte pentru cine vrea să construiască reputație pe termen lung.

Cum îți faci loc prin „zgomot” în 2025

Prin conținut relevant, personalizat pentru fiecare comunitate, și prin storytelling vizual puternic. În gaming, noi creăm experiențe care se viralizează organic în comunități, nu doar postări plătite. În corporate, înseamnă leadership.

Ce cuvânt nu mai suporți în PR

„Viral”. Că tot l-am folosit în răspunsul de mai sus. Este folosit până la golirea completă de sens. Mă interesează mai mult „impact” decât „viral”.

Canale media propice în 2025

Cred că nu există un singur canal care să funcționeze pentru toate tipurile de comunicare; cheia este alegerea celor mai potrivite platforme în funcție de audiență și obiective. Micro-influencerii și creatorii de conținut de nișă câștigă tot mai mult teren, pentru că oferă engagement autentic și acces direct la comunități relevante. Platformele specializate, precum blogurile de nișă, Substack sau podcasturile, rămân extrem de eficiente pentru comunicarea de tip thought leadership, în timp ce LinkedIn continuă să fie canalul principal pentru B2B și dezvoltarea reputației profesionale.

Pe de altă parte, conținutul scurt și vizual, cum este prezent pe TikTok sau Instagram Reels, rămâne esențial pentru awareness rapid și impact în comunități mai tinere. Practic, succesul vine din modul în care combini aceste canale pentru a crea o strategie coerentă și relevantă pentru fiecare segment de public.

"There is no such thing as bad publicity". Adevărat sau fals?

Fals. Cu steluță: „românii uită repede”.