Ce faci când te prinde pandemia prin alte țări și ai revelația că vrei să-ți faci un business legat de branding? Te apuci și treci la treabă. Așa a fost în cazul lui Alin Kovacs, fondator al studioului de branding tutti. Trecut prin fotografie, școală de TV și multe interacțiuni la firul ierbii cu clienți și oameni din branșă, a adunat un portofoliu ce merită scos în lume.
De la branding personal pentru un bariton din Germania, până la identitatea unui podcast de artă din Germania sau campanii pentru o echipă de fotbal londoneză, tutti se așează pe o nișă încă în creștere la noi, cu clienți mici dar ambițioși. Alin se folosește mult de AI pe partea de research și spune că mai trebuie timp pentru a vedea exact ce pot livra noile tehnologii pe design. Povestea lui, mai jos.
La început, pe drumul publicității
Am pornit într-un mod natural, deși la început totul a fost ca un salt brusc în necunoscut. Eram în pandemie, în Varșovia, unde nu știam limba locală, și trebuia să pornesc profesional de la 0, dar știam că vreau să pot să lucrez remote.
Inspirat de cineva care îmi era apropiat atunci, am putut să văd sistemele din spatele unui studio de branding, și să îmi dau seama că am o șansă la a avea o profesie pe care aș fi vrut să o practic după facultate, dar nu îmi era accesibilă atunci.
Văzusem online activitatea unui ONG, al unui fost coleg de muncă care locuia în Londra, m-am oferit să le facem branding-ul și site-ul. Iar de acolo, am zburat să văd cum le decurge activitatea la firul ierbii, ca apoi să ne apucăm de treabă.
Experiența de fotograf în Londra, Paris sau New York
Un mix de extreme…haha. Cu foarte multe sacrificii, dar și momente foarte frumoase și acces în locuri în care nu aș fi visat să ajung de multe ori.
Mi-a influențat parcursul destul de mult. De la cerințele foarte stricte în zile cheie, unde a livra la cel mai înalt nivel e ceva normal, la dezvoltarea părții de research, și nevoia de a întelege unde se îndrepta cultura la un nivel global în mod constant, în general, sau într-o nișă.
Fotografia, într-un mod ciudat mi-a dat și credibilitate când am fost comisionat pentru primele joburi de copy.
Școala de film și TV în UK
Nu am rămas cu absolut nimic tehnic de acolo, haha. Am fost un student oribil. Nu mi se potrivea deloc profilul, iar în perioada respectivă trebuia să muncesc ca să mă pot întreține acolo - eram un pic cam prea distras.
Dar asta nu avea de-a face cu mediul de acolo. Facultatea avea facilități fantastice, și mă simțeam extrem de norocos să fiu în Anglia. Ce mi-a oferit facultatea a fost mult mai important, dar nu realizam în momentul acela. Traiul într-un mediu unde respectul și lipsa prejudecăților sunt o normalitate, împreună cu adoptarea metodologiei și plăcerii de a face research și a învăța constant.
Eu sunt destul de curios de fel, și simt că am început de fapt să învăț după facultate. Research-ul sau studiul constant, sunt lucrurile care îmi fac aduc cea mai mare plăcere.
Ce te-a condus către partea de copywriting și apoi spre branding
Revenind un pic la prima întrebare, copy-ul a fost un mod a mă adapta la nevoia de a lucra remote în moment, fiind influențat de mediul de atunci. Nu aș fi crezut vreodată că pot trăi din scris. Dar mi-am dat seama, că eu sunt de fapt foarte curios legat de alți oameni, și îmi place să comunic constant. Copy-ul părea doar un mod mai succint și structurat de a-mi pune plăcerea de a comunica în cuvinte.
De la început am intenționat să am un studio de branding, dar până înțelegeam mai bine sistemul, trebuia să fac lucrurile să funcționeze pe partea de copy în acel moment. Mi-a luat aproximativ un an până să încep tutti.
În funcție de fiecare proiect, eu comisionez persoana sau persoanele care mi se par potrivite. Momentan lucrăm full remote, iar până acum am avut noroc să am colaboratori locali dar și răsfirați în mai multe țări din Europa. Până acum fost destul de norocoși să lucrăm mult din recomandări.
Studio-ul de branding
Lumea evoluează foarte rapid, iar rolurile din industriile creative necesită o înțelegere mult mai globală a lucrurilor. Aș zice că treaba noastră este de a înțelege, iar uneori de a defini țelurile și etosul fiecărui client, ca apoi a iniția sau a crește legătura cu publicul lor, într-un context cultural global.
Momentan, aș spune că fac un pic din toate dar nimic concret… haha. În mare mă ocup de relaționarea și înțelegerea fiecărui client, ca apoi să mă ocup în mare de poziționare, coordonare a lucrurilor. Dar, realitatea de zi cu zi îmi cere să ajut în mai multe părți ale procesului.
Clienții noștri operează în industrii destul de diverse, iar de obicei sunt branduri la început de drum, sau care au nevoie de o îmbunătățire a imaginii.
Poate fi un ONG de fotbal din Londra, un podcast de artă din Zurich, sau o afacere de decarbonizare din UK.
Agenție vs. freelancer
Aici totul este un pic paradoxal. Nu-mi permiteam să fac internship-uri neplătite sau să lucrez pe salariile de debutant după facultate, dar mai încolo nu mă vedeam să intru în sistemul de agenție și simțeam că pot să servesc clienți în mod direct.
Admir munca mai multor agenții mari și a oamenilor de acolo, doar că îmi place idea de a construi lucruri, dar și a crea un mediu bun de lucru pentru parteneri și colaboratori.
Principalele diferențe între clienții de afară și cei locali
Greu de punctat în câteva cuvinte. Aș zice în mare încrederea pe care o primești de la început. Livrând și comisionând remote, ai nevoie atât de filtrele proprii pentru a face alegerile potrivite, cât și de încredere că toată lumea se va ține de cuvânt. Aș zice că odată ce suntem comisionați de cineva din afara țării, brandul sau persoanele respective au încredere că le vom livra ceva relevant.
Dar merită menționat că am dat peste antreprenori și oameni foarte capabili în piața locală, unde am avut experiențe foarte bune.
Efectele AI
Aș zice că partea de research și concept building este mult mai rapidă, dar partea de livrabile încă are nevoie de factorul uman. Cred că este foarte greu de prezis ce se va întâmpla exact, depinde de foarte multe variabile - unele de care nu avem idee.
Dacă este folosită potrivit, văd noua tehnologie ca un mod de a democratiza design-ul, și de a scurta timpul dintre idee și execuție. În același timp, aș zice că mai avem nevoie de un pic de timp până când se stabilizează piața, și ne putem da seama ce putem livra exact cu AI, și de ce input este nevoie din partea noastră.
Proiecte importante
Până acum am livrat proiecte pentru inițiative la început de drum, dar unde clienții sunt destul de ambițioși.
Aș menționa prima data colaborarea cu Southwark Stars Disability FC - echipa de fotbal pentru adulți cu dizabilități din Londra, pentru care am livrat primul nostru proiect de branding, și pentru care am făcut câte o campanie în fiecare an de awareness.
Apoi, recent am făcut pentru prima dată branding personal, împreună cu un site pentru Lorenzo De Cunzo, un bariton din Germania, și am avea un podcast de artă din Zurich care va apărea vara aceasta, de care sunt entuziasmat.
Ce provocări ai întâlnit în ceea ce faci
Legat de provocări, nici nu știu de unde aș putea începe. Probabil lipsa conexiunilor și awareness-ului de orice fel într-o nișă complet nouă, apoi gestionarea lucrurilor neprevăzute care vin cu o parte din proiecte… asta ar fi o conversație pentru altă dată, ar fi mult de spus.
Probabil cea mai mare provocare este de a menține partea operațională și livrarea către client la un standard cât mai bun, ca apoi să găsesc timp să ne ocupăm și de propria prezență online. Dar, ne îndreptăm în direcția potrivită.
Piața de publicitate locală vs. cea internațională
Sincer, momentan nu am destulă informație încât să pot face o comparație. Aș spune că unul din marele plusuri pe care le avem noi este că putem face mult din puțin. Asta probabil vine din lipsurile pe care le-am avut ieșind din comunism, dar este o calitate de care ar trebui să fim mai conștienți.
Alt lucru - în general suntem destul de informați legat de ce se întâmplă prin alte părți și trebuie să fim mai îndrăzneți în a ne scoate munca din țară și a crea un mediu creativ din care ar vrea să facă parte mai mulți străini. Greu de spus legat de minusuri, dar aș zice în general să ne dorim să creăm comunități unde ne pasă de calitatea lucrurilor pe care le facem și a interacțiunilor cu cei din jur.
Poate greșesc, dar eu cred că cea mai bună muncă creativă vine atunci când ne înțelegem atât pe noi cât și pe cei din jur.
