"Oameni si oameni" este sintagma prin care Marius Aldea (copy, CAP) descrie experienta lui de junior prin interviurile industriei. Adica unele sunt ok si ajungi sa vorbesti cu CD-ul despre muzica (la multi ani, Freddie!), iar altele... ei bine, altele au nevoie de o descriere aparte.
Altele sunt crima si pedeapsa, pleci de acolo ca dupa vizita la proctolog
Standaredele industriei de publicitate au fost, poate, ridicate, de-a lungul timpului, de artistii intrati in bransa. Insa altoirea asta e cu dus si-ntors, spune Marius.
S-ar putea ca tocmai frustrarile de artisti neimpliniti sa fi ridicat pe un piedestal un job ca oricare altul
Munca de agentie, un job ca oricare altul?! Erezie! O sa punem interviul asta sub paywall ASAP!
Aveam 27 de ani. Primul director de creatie care m-a angajat mi-a zis: “Nu esti cam batran pentru asta?”. Parea ca ma pregatesc pentru o misiune in spatiu. “Nu sunt”, i-am raspuns. A zis: “Bine atunci”. Si m-a angajat.
Cred ca am luat decizia asta pentru ca mi s-a parut ca n-ar fi un job prea rau, pe care as putea sa-l invat destul de repede.
Cand eram mic si ma uitam cu ai mei la TV, publicitatea era momentul ala in care mergeam sa facem pipi, sa nu trebuiasca sa o facem in timpul filmului. Mai tarziu, prin liceu, imi placea sa ma uit la reclame, daca aveam pe cineva alaturi si le comentam rautacios.























