Digital Communication Awards premiaza din 2011 proiecte, campanii, inovatii in zona comunicarii digitale.
Este al doilea an cand am onoarea sa ma aflu printre juratii acestei competitii, invitata fiind de prof. dr. Ana Adi de la Quadrig University Berlin.
Universitatea este si organizatorul acestei competitii.
Jurizarea se face in doua etape. O prima etapa de jurizare se intampla online, dupa care, ultima faza se intampla la Berlin unde echipele finaliste vin si pitch-uiesc campania in fata juriului. Fiecare echipa are la dispozitie 8 minute sa isi prezinte campania si 5 minute pentru intrebari. In Germania totul se intampla pe ceas, nimeni nu are voie sa depaseasca timpul.
Iata care sunt insight-urile cu care am plecat eu din Berlin saptamana trecuta:
1. Masoara, masoara, masoara
Prima intrebare a juriului, indiferent de categorie sau buget, era: cum a ajutat campania la atingerea obiectivelor? Cum a ajutat campania business-ul?
Partea de evaluare si masurare este foarte importanta si nimeni nu mai poate sa treaca peste ea cu usurinta din anii trecuti. Niciun jurat nu se multumea cu reach, coverage sau numar de persoane participante la un eveniment dau altul.
Advertising Value Equivalent (AVE) nu a existat in nicio prezentare, chiar daca stiu ca inca mai sunt companii mari care pun in evaluarile lor AVE pentru ca asa “se cere”.
AVE este la fel ca OTS (oportunity to see), adica irelevant. Cum masuram AVE online? Masuram AVE pentru un articol in care clientul este mentionat o data? Ar da clientul nostru bani pe un articol in care el este mentionat doar la final, doar o data, printre alti competitori? Daca am un AVE de milioane si totusi eu nu mi-am atins obiectivul de awareness sau sales… Cu ce ma ajuta?
Pe cei interesati de cum masuram corect o campanie de PR ii invit sa arunce un ochi peste AMEC Integrated Evaluation Framework (IEF).
2. Un alt aspect care mi-a sarit in ochi a fost sa vad ca nu mai exista campanii de comunicare punctuale.
Juriul mirosea de la o posta un PR stunt si nu il puncta.
Campaniile cu strategie pe termen lung, cu o continuitate erau apreciate si punctate. Asta fiindca arata consecventa si gandire strategica.
3. Campaniile sociale devin din ce in ce mai apreciate chiar si in contextul lansarii unor produse sau servicii.
Campaniile sociale nu mai sunt doar de CSR, este sunt interconectate cu business-ul. Brand with purpose incepe sa fie o normalitate, nu mai este de mult un trend. O campanie pe care am avut placerea sa o jurizez si care a plecat acasa cu un premiu a fost o campanie din Finlanda pentru Microsoft. Lansarea unui produs a fost suprapusa peste o campanie cu mesaj social #surfacethewoman. Peste 100 de angajati din Microsoft au fost fotografiati cu noul laptop si si-au postat poza pe retelele de socializare cu mentionarea unei femei din tehnologie/stiinta pe care o admira. Obiectivul campaniei a fost sa pozitioneze brandul intr-o zona emotionala. Insight-ul de la care a plecat a fost ca in tehnologie, stiinta sunt putine femei despre care se vorbeste. Daca ne intoarcem la punctul 2, da, si echipa Microsoft a fost intrebata daca aceasta campanie are o continuitate, daca este aliniata la o campanie mai mare, internationala a Microsoft. Raspunsul a fost DA.
4. O idee castigatoare nu trebuie sa fie neaparat inovatoare sau nemaivazuta.
Atata timp cat rezolva o problema intr-o maniera SMART ea poate sa se afle printre castigatori. Printre cei care au plecat acasa cu un premiu s-a aflat si Federatia Internationala Ecvestra cu o aplicatie pentru spectatori. Obiectivul: atragerea publicului tanar printre fanii sportului. Ce facea aceasta aplicatie este foarte simplu – spectatorii puteau sa jurizeze performantele participantilor la dresaj. Daca scorul lor era diferit de cel al juriului oficial primeau informatii utile cu motivatiile juriului si astfel sportul se asigura ca are nu doar un public implicat, ci si unul educat. Astfel, pregatesc urmatoarea generatie de fani ai sportului care are de altfel o medie de varsta a spectatorilor destul de mare.
5. Campaniile online romanesti isi gasesc cu usurinta locul printre castigatorii unei competitii digitale internationale.
Anul acesta au fost patru campanii romanesti nominalizate, dintre care doua care au adus in Romania un premiu.
Digital Communication Awards este si o ocazie buna pentru mine de a ma pune la punct cu noutatile din domeniu.
Lumea digitala este atat de vasta, de complexa, ca tot timpul trebuie sa ai mintea deschisa si urechile ciulite ca sa auzi ce se mai intampla nou.
In competitie s-au inscris peste 600 de campanii la nivel international in cele 47 de categorii.
Am vazut campanii din Mexic, Columbia, Uganda, America de Nord.
-------------------
Ana-Maria Diceanu este Managing Director Brain 4 Strategy si Presedintele Global Women in PR Romania.
Are o experienta de aproape 19 ani in domeniul comunicarii si relatiilor publice. Este expert în comunicarea de criză și, de-a lungul carierei, a lucrat pentru companii din industrii precum asigurări și bănci, farma, FMCG și retail, oil&gas.
![[FIT] Ghid de supraviețuire în epoca fraudelor digitale](https://media.iqads.ro/2024/04/screenshot-2024-04-12-at-12-00-36-cover-850.jpg)
