Legislatia UE umfla muschii CNA

Acest articol este in modul preview. Nu este vizibil pe site. Nu ii da share in acest moment.

Pe o piata competitiva a audiovizualului romanesc, provocarea vine din partea cotelor europene, dar si a competitiei comunitare. Oamenii din industrie par sa fie mai interesati de concurenta de pe malurile Dambovitei si mai putin preocupati de noile reglementari UE in materie de audiovizual.

Alinierea televiziunilor noastre la normele europene ale audiovizualului este considerata de unii deja istorie. Consiliul National al Audiovizualului (CNA), sub conducerea presedintelui Ralu Filip, a avut grija sa includa in legislatia nationala prevederi pe care multi le cred mai restrictive decat in unele tari din vestul Europei. "Ratiile" si "cotele" europene vor fi, totusi, respectate de televiziuni, de la 1 ianuarie 2007. Mai ales ca in procentul minim de 50% de emisiuni europene vor fi contabilizate si productiile autohtone.

"CNA s-a grabit sa ne puna criterii comparabile cu cele din Uniunea Europeana, pe care nici tari cum sunt Italia, Germania sau Spania nu le au atat de stricte ca la noi", a declarat Sorin Oancea, vicepresedinte Antena 1 si director executiv al postului de stiri Antena 3. El spune ca productiile europene nu sunt o problema pentru televiziunile de stiri. In 2006, Antena 3 a depasit 80% din program cu emisiuni romanesti si europene.

Mihai Dumitrescu, director de marketing la National TV, admite ca televiziunea la care lucreaza a avut in 2006 mai putin de 50% emisiuni produse in Europa. De la 1 ianuarie, odata cu includerea productiilor proprii in noua categorie, "cota europeana" nu va fi o problema. "In rest, ramane goana dupa audienta", afirma Dumitrescu. Acuzat de mai multe ori de exces de zel in aplicarea regulilor UE in audiovizual, inainte de aderarea Romaniei, Ralu Filip, presedintele CNA, priveste acum cu speranta spre... "un viitor luminos". Adoptarea in 2007 a noii directive a audiovizualului va permite autoritatii din tara noastra sa sanctioneze televiziunile licentiate in UE, retransmise in Romania, daca nu respecta legislatia romana. "Pana acum, nu le puteam trimite decat scrisori", a spus Ralu Filip. Dupa "istoria" criticilor pe care Filip le-a adus in trecut televiziunilor de nisa de tip Discovery, National Geographic, televiziunilor pentru copii si a celorlalte licentiate in UE si retransmise prin cablu si DTH, este de asteptat ca presedintele CNA sa devina unul si mai "interventionist".

Pe de alta parte, unii reprezentanti din audiovizual par mai putin interesati de impactul aderarii asupra posturilor pe care le conduc. Directorul executiv al Pro FM, Cristi Snebli, spune ca oricum CNA informeaza piata cu privire la modificarile care apar. Altii, cum este Noni Mazilescu, director la Prima TV, spune ca "cea mai mare provocare nu este integrarea in UE, ci integrarea... Canal D in piata romaneasca de audiovizual".
In concluzie, perspectivele sunt diferite, dar relaxate, iar atentia se indreapta mai mult asupra competitiei interne decat amenintarii unei integrari care in audiovizual s-a produs de mai multa vreme. "Nu avem nici o indoiala ca vom face fata competitiei de pe piata europeana", a conchis Sorin Oancea.

Ce au oamenii din audiovizual de urmarit in legislatie, de la 1 ianuarie? Ca si pana acum, reglementarea interna, sintetizata in Codul audiovizualului, elaborat de CNA. Codul CNA isi produce o serie de efecte de la 1 ianuarie 2007.

Noutatea consta insa in proiectul de modificare a Directivei televiziunii fara frontiere, care se va numi probabil Directiva Serviciilor de Media Audiovizuale. Noua directiva isi asteapta adoptarea finala in 2007 si statele membre vor avea doi ani sa o puna in practica. O alta noutate ii va face pe unii mai bogati decat sunt: atat la nivelul productiei si distributiei de film si emisiuni, cat si autoritatea de reglementare, vor avea in 2007 acces la fonduri europene de 1,4 milioane de euro.

Ce aduce aderarea In audiovizual?

Difuzarea a minimum 50% programe europene la TV (cu exceptia informatiilor, manifestarilor sportive, jocurilor, publicitatii)

Difuzarea a minimum 10% programe independente (sau minimum 10% din buget trebuie alocat pentru achizitia de programe independente)

Minimum 30 de minute/zi de program local la posturile regionale sau in localitati cu peste 150.000 de locuitori.

Obligativitatea depunerii unui raport trimestrial catre CNA cu privire la procentele de emisiuni europene difuzate

Reglementarea product-placement (la cinema, in filmele de televiziune si competitiile sportive*)

Excluderea publicitatii la mancare si bauturi din emisiunile pentru copii*

Extinderea regulilor de publicitate in cinematografie si artele spectacolului*.

* Propunerea de modificare a Directivei televiziunii fara frontiere, va intra in vigoare dupa adoptarea ei la nivel european planificata pentru anul 2007

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Sectiune



Branded


Related