[Start in industrie] Raluca Stana: Am aflat ca exista bugete, ca exista subiectivism, neconcordante in viziuni. Dar toate aceste lucruri nu iti afecteaza entuziasmul ala nebun, daca tu chiar crezi in proiectul tau, asa ca te adaptezi

Raluca Stana, PR Account Executive Pandorra Story Style, a trecut prin multe interviuri pana sa ajunga in locul dorit si a testat multe domenii. A terminat Facultatea de Litere, a vrut sa se faca jurnalist, dar pana la urma si-a dat seama ca cea mai buna forma de a-si exprima creativitatea este cea de specialist in relatii publice. De altfel, Raluca nu crede ca se poate invata creativitatea cu teorie si carti, ci doar se poate antrena.  

Nu cred ca poti in general sa inveti sa fii creativ. Poti sa ai o cultura generala nemaipomenita, acest lucru nu iti asigura creativitate, ci un mod complex de a percepe lucrurile din jurul tau, spune Raluca.

Povestim cu Raluca in continuare despre aventurile ei de inceput in industria creativa, despre primele greseli & primele invataturi, care sunt partile cele mai grele si cele mai frumoase in acest domeniu:

Cele mai importante momente in formarea ta 

Un prim moment important trebuie sa fi fost atunci cand am descoperit ca imi place sa ma pierd in lumea cuprinsa in paginile unei carti.

Sau poate si mai devreme de atat, cand obisnuiam sa am un caiet in care imi notam toate cuvintele necunoscute pe care le intalneam pe parcursul zilei si apoi le cautam definitia in DEX si o notam in acel caiet. Undeva prin generala se intampla asta.

Iar apoi important cred ca este aproape fiecare om care iti iese in cale, fiecare experienta profesionala avuta, fiecare proiect la care lucrezi, din toate inveti ceva, chiar daca nu realizezi pe moment invatatura respectiva.

De ce ai ales comunicarea

Decizia am luat-o din timpul liceului. Voiam sa ajung jurnalist. Odata ce am intrat la Facultate, am dat un reset la aceasta decizie, si am zis ca eu trebuie musai sa fiu copywriter intr-o agentie de publicitate.

Pe atunci, ambele meserii imi pareau la fel de extravagante, creative, mistice cumva. Stiam ca vreau sa scriu si imi cautam locul unde pot face acest lucru, cum credeam eu la varsta aceea ca trebuie facut.

Cumva am ajuns sa le fac pe ambele, nu in acelasi timp, dar cat sa am o idee despre ce inseamna in mare fiecare pozitie.

Indragosteala de cuvinte si de forta lor am avut-o dintotdeauna, dar am tot cautat calea cea mai buna prin care sa imi exprim asa numita creativitate. In cele din urma, a fost pozitia de specialist in relatii publice sau PR-ista, mai simplu spus :)

Perioada de cautari

Am trecut prin prea multe interviuri cat sa le pomenesc pe toate. Nu am gasit usor locul unde sa simt nevoia sa zabovesc prea multi ani, fara sa simt ca stagnez profesional. Drept urmare, m-am avantat deseori spre interviuri. Si am incercat si domenii mai multe, tocmai pentru ca imi pare ok sa iti permiti sa explorezi, sa te descoperi si usor, usor, sa iti dai seama unde te simti cel mai ok ca om, ca profesionist.

Eu, in ciuda domeniului in care am decis sa lucrez, sunt o persoana, sau mai bine spus, eram o persoana foarte introverta (intre timp am mai lucrat un pic la acest aspect dar inca mai iese la suprafata cand si cand introverta din mine), drept urmare, fiecare interviu era o munca intensa de pregatire pentru mine. Cu repetitii in oglinda, cautat online ce culori e bine sa port si tot felul de tips & tricks care sa imi mascheze timiditatea crunta. Mai niciodata nu am lasat sa se vada latura aceasta in timpul interviului, imi place sa cred. :)

Dar as sfatui, desi nu mai imi place sa fac asta, ca cei pe care ii asteapta multe interviuri, sa fie ei si atat. Sa fie pregatiti sa isi exprime punctele forte dar si cele slabe cu maximum de curaj, si de asemenea, sa fie pregatiti sa isi ceara drepturile firesti si sa fie teribil de dornici sa invete – ceea ce inseamna si esecuri si cateva cazaturi, cucuie, etc. 

Deschiderea industriei pentru un junior 

Cred ca depinde de junior. :) Fata de cand am inceput eu sa ma aventurez in industriile creative, cred ca acum competitia este si mai acerba iar hype-ul tehnologic si toate platformele care continua sa se dezvolte au modificat peisajul, lucru care are impact si asupra felului in care se interactioneaza si comunica, asupra viziunii profesionale si entuziasmul de a avansa ierarhic, samd. Acum este un mai mare neastampar parca. In sensul bun si sper eu constructiv. 

Cum percepeai industria inainte sa intri in ea

Sigur o idealizam. Chiar credeam ca the sky is the limit. Cu timpul ti se mai potolesc anumite convingeri, se adapteaza, se modifica si e firesc, nu? Esti intr-o continua dezvoltare ca om, deci si profesional te schimbi.

Am aflat ca exista bugete, ca exista subiectivism, neconcordante in viziuni, samd. Dar toate aceste lucruri nu iti afecteaza entuziasmul ala nebun daca tu chiar crezi in proiectul tau, in ideea ta, asa ca te adaptezi. Atat timp cat lucrezi in continuare cu bucurie, the sky is the limit din nou.

Teoria 

Am terminat Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, iar la insistentele parintilor am urmat si cursurile de masterat la o universitate particulara. Sunt din categoria acelor oameni care nu cred ca o diploma iti ofera extrem de multe avantaje. Mai ales ca poti urma o facultate, chiar si sa ajungi sa lucrezi in domeniul studiat, iar ulterior sa descoperi ca altceva iti doresti sa faci. Si o iei de la capat.

La niciun interviu nu am discutat despre studiile academice sau ce a insemnat acea experienta pentru mine. Si mai bine, pentru ca nu as fi avut pareri pozitive de impartasit. :)

Nu cred ca poti invata cum sa fii creativ dintr-o carte, sau ascultand un podcast, sau uitandu-te la un film, samd. Cred ca iti poti dezvolta creativitatea facand toate aceste activitati.

Retete de tip 10 carti din care vei invata cum sa etc nu cred ca sunt reale sau de ajutor.

Si nici nu cred ca poti in general sa inveti sa fii creativ. Poti sa ai o cultura generala nemaipomenita, acest lucru nu iti asigura creativitate, ci un mod complex de a percepe lucrurile din jurul tau.

Fireste, aici ajungem la filosofii de tipul „dar ce este creativitatea?”

Experienta de inceput

Fiecare experienta profesionala iti este construita de colegii pe care ii ai si inevitabil de clientii cu care colaborezi.

Nu mai cred ca exista acel loc ideal de munca, dar cred ca poate sa existe un loc de munca unde sa iti apreciezi colegii, de la care sa simti ca ai ce invata, cu care sa poti iesi la o bere si sa va radeti impreuna (nu de clienti fireste) si acei clienti care sa te stimuleze constant.

La Pandorra Story Style am ajuns chiar in anul in care a inceput pandemia. Dupa trei luni petrecute in noul colectiv, m-am gasit cu biroul mutat acasa pentru ca asa a impus acea perioada. Nu a fost usor dar sigur a fost frumos. Pentru ca atunci am inceput sa lucram la proiectul favorit, reimagine. A crescut si s-a adaptat intre timp, dar perioada in care scriam diverse articole pentru aceasta platforma a fost tare faina.

Pandorrieni sunt diferiti in sensul ala bun. Latura umana este mult mai prezenta decat in alte companii.  

Primul proiect

Primul proiect ever? In postura de copywriter cred ca a fost corectarea unei brosuri cu informatii bancare. Si sigur eram debusolata ca un copywriter trebuie sa faca si asta si nu doar brainstorming-uri uber ultra bombastice.

Primele greseli

Probabil tot la acea brosura, pentru ca probabil am ratat o virgula. :) Este nasoala orice prima greseala. O vei simti ca pe inceputul sfarsitului. Vei dramatiza ca si cum viata universului se invarte in jurul acelei greseli.

Sigur am invatat ca trebuie sa fiu mai atenta, dar sa stii ca in continuare mai imi scapa cate o virgula. Nu suntem perfecti, si acesta este un lucru pe care inca invat sa il accept.

Cred ca asta trebuie sa insemne o greseala. O recunosti, o gandesti un pic ca sa vezi de ce ai gresit si ce poti face ca pe viitor sa nu se mai repete si hope for the best. Si da, sa inveti sa gresesti e important.

O zi obisnuita de munca 

Zeci de email-uri asezonat cu zeci de telefoane. 

Proiecte recente

Fiecare proiect este o experienta dinamica si hipnotizanta cred eu. Si sunt cateva care mi-au fost extrem de dragi.

Un proiect recent si super fresh ca potential este Tommy Jeans Pop-up Experience, care a insemnat sa aducem 4 artisti in cele doua magazine Tommy Jeans din Bucuresti pentru a canta live in fata clientilor si a comunitatii lor care i-ar urmarot live pe platformele lor sociale.

Cel mai drag proiect este pana acum o colaborare cu Ada Gales pentru Tommy Hilfiger care a constat intr-o incredibila poezie create si interpretata de Ada, despre sustenabilitate. Genul acela de proiect care iti provoaca fiori, te emotioneaza, ramane cu tine.

Cea mai grea parte pana acum 

Pentru mine partea grea este cand te ajunge oboseala, care duce la multe alte emotii negative. Astfel, partea cea mai grea tinde sa fie echilibru pe care ti-l creezi intre viata profesionala si cea personala. Sa stii sa nu aduci munca cu tine acasa.

Si cea mai frumoasa

Este frumos cand ajungi sa lucrezi la proiecte precum cel cu Ada Gales pe care l-am mentionat mai devreme. Atunci cand simt ca un pic, 0,00001% am contribuit prin munca mea la construirea unui viitor mai frumos, am fost parte din procesul in care macar un om ulterior a stat si a cugetat asa cuminte la ce a vazut si auzit din acel proiect.

Inspiratie

Caut ca eu sa fiu propria sursa de inspiratie. Sa ma evaluez cum eram cu un an in urma, cum faceam atunci lucrurile si sa ma gandesc ce s-a modificat intre timp. De obicei, imi dau calificative bune :)

A cauta inspiratie in altcineva ar insemna si sa ma compar cu acea persoana, eu asa vad lucrurile. Si nu stiu daca este neaparat un process pozitiv in propria dezvoltare.

Iar inspiratia in viata de zi cu zi vine din bunatate. Asta imi doresc sa vad in oamenii din jurul meu si asta imi doresc sa imi influenteze gandurile si actiunile.

Invataturi

Sa accept ca si clientii sunt oameni, ca si ei au viata lor care le poate afecta felul in care interactioneaza profesional, sa accept ca nimic nu este personal (desi acest lucru cred ca va fi un process ongoing pe viata) si ca da, sunt zile proaste, in care nu ai inspiratie, fler, samd si sa faci in asa fel incat sa nu te frustrezi.

Creativitatea. Definitia personala 

Creativitatea este o viziune aparte fata de a altora, care poate fi intalnita in orice department, orice industrie.

Creativitatea este presiunea de a fi original, de a reinventa roata over and over.

Creativitatea este nativa si nu poate fi invatata.

Creativitatea este mega subiectiva si precum frumusetea, este in ochii privitorului.

Creativitatea este un concept filosofic si atat.

Dex-ul spune ca inseamna  „insusirea de a fi creator; putere creatoare”.