Eduard Ștefan Bulai, Kooperativa 2.0: 6 mituri despre website și aplicații pe care trebuie să le depășești atunci când deții o afacere și ai o prezență digitală

Eduard Ștefan Bulai, Kooperativa 2.0: 6 mituri despre website și aplicații pe care trebuie să le depășești atunci când deții o afacere și ai o prezență digitală

După ultima perioadă deja nu mai are rost să vorbim despre nevoia unui website atunci când ai o afacere, cât de rudimentară (sau nu) ar fi ea, și mă bucur și mai mult când văd că anumite businessuri fac pasul către următorul nivel: aplicațiile mobile sau cele web. Aici ar fi loc și de altă discuție, dacă ai nevoie cu adevărat și dacă se justifică acea aplicație, dar intrăm în zona asta cu altă ocazie.

Totuși, acum vine partea interesantă: să ai un website sau o aplicație mobilă nu e suficient! Nu spun că nu e bine, e ok că ai făcut pasul acesta și chiar te felicit! Dar acum vine partea mai importantă: cât de ușor de folosit e website-ul pe care îl ai? Cât de plăcută și lipsită de fricțiuni (acele momente de „uhm?”) este aplicația pentru un utilizator?

Am primit recent de la un coleg de birou un material care vorbea despre câteva mituri din zona aceasta de experiență oferită de website-uri și aplicații (în termeni de specialitate i-ai putea spune UX, adică, User Experience) și m-am gândit că n-ar fi o idee rea să intru puțin mai adânc în subiect. Astfel, mai jos vei găsi o listă cu câteva „mituri” pe care le-am întânit cel mai frecvent în credințele clienților și care-i treaba cu ele. Voi încerca să te las și cu ceva practic de implementat/verificat pentru fiecare dintre ele, sper.

 

1. Vizitatorii website-ului tău vor citi fiecare text din fiecare pagină existentă

În mod normal nu te-ai exprima chiar așa, mai degrabă ți-ai umple site-ul cu texte, cât mai lungi posibile, ca să fii sigur că nu ai ratat nimic. Știi că degeaba ai scris acele texte enorm, dar enorm de lungi, nu?  Cel mai probabil majoritatea celor care îți accesează website-ul nu vor citi nici măcar 20% din ceea ce ai vrut tu să exprimi. Suntem (da, inclusiv tu) bombardați efectiv cu atât de multă informație în fiecare zi, din atât de multe surse, încât ne-ar fi efectiv imposibil să citim tot.

În general, vizitatorii doar scanează conținutul unui website foarte succint (poți să citești mai multe despre acest subiect căutând informații despre reading patterns, cel mai frecvent fiind F-Shaped Pattern) și caută elemente sau cuvinte cheie până să se oprească undeva.

De aceea, sfatul meu ar fi să te limitezi la cât mai puțin text și cât mai mult conținut vizual (ușor de scanat) dacă vrei să îți faci vizitatorii să înțeleagă mai bine ceea ce vrei tu să transmiți. Încearcă chiar acum, pune pauză la cititul acestui articol ca să verifici website-ul tău, să vezi dacă există blocuri mari de text sau dacă există zone care ar putea fi îmbunătățite cu elemente grafice mult mai sugestive pentru mesajul tău.

 

2. Un design bun înseamnă un design frumos, estetic

Adevărat... până într-un punct. Ai pățit și tu cel puțin o dată, fie că ai 15 sau 70 de ani, să te chinui să citești un text. Nu este vina ta, de fapt, ci a celui care a făcut textul respectiv prea mic, fie pentru că l-a poziționat pe un fundal cu mult prea puțin contrast (între text și fundal), fie pentru că a lăsat liniile de text mult prea aproape una de alta, iar lista de exemple poate să continue. Degeaba e simetria aceea perfectă în website dacă nu poți distinge elementele între ele sau nu înțelegi care e ordinea între secțiuni. Degeaba e acel icon foarte fain și minimalist dacă nu înțelege nimeni ce reprezintă (da, putem vorbi chiar și de acele simboluri de pe haine legate de regulile pentru spălare pe care încă nu le înțelege nimeni fără să le caute efectiv, dar cine recunoaște?). Regula de aur e simplă: dacă durează mai mult de o secundă (hai, fie două) să înțelegi ce reprezintă un element, atunci ar fi bine să reconsideri acel design (nu total, dar specific, în zona respectivă). Încearcă acum următorul exercițiu: roagă un apropiat, preferabil mai în vârstă, ca să verifici website-ul și dpdv. al accesibilității (oarecum), să arunce un ochi pe site-ul afacerii tale. Întreabă-l dacă îi este totul clar și roagă-l, încă de la început, să fie cât de obiectiv poate.

 

3. Design-ul trebuie să fie unul original. NEAPĂRAT!

Revin puțin la ce spuneam mai devreme: de ce ții neapărat să folosești un icon în formă de inimă pentru butonul care duce acasă? Lumea e obișnuită să asocieze acel icon cu un buton de favorite/wishlist iar pentru acasă, știm cu toții, apăsăm pe un buton cu o... casă. Nu te așteptai, nu? Ideea e că există un motiv pentru care anumite elemente sau structuri arată și sunt construite aproape la fel în majoritatea site-urilor: funcționează! Știi vorba aia: nu reinventa roata. Oricum asta ar însemna să pierzi niște timp în plus și să complici experiența vizitatorilor/utilizatorilor tăi. Aceste moduri de funcționare sau design-uri cu care sunt obișnuiți deja oamenii se numesc pattern-uri. Și aici vin mai mult cu o resursă decât un sfat. Fie, două resurse. Prima resursă e un site unde poți găsi diferite sfaturi pentru elementele cele mai comune ale website-urilor (formulare de înregistrare, pagină de cart etc.), iar a doua e efectiv o colecție de UI Elements (adică elemente ce se regăsesc în interfețe de website-uri și aplicații) care respectă aceste pattern-uri.

 

4. Oferă vizitatorului orice posibilitate existentă. El știe cel mai bine ce își dorește.

Știi și tu că dacă ai 15 perechi de pantofi în wishlist, încă vreo 3 tricouri, vreo 5 bluze, plus  câteva accesorii, atunci o să te decizi destul de greu ce să comanzi. Dacă ai fi avut doar câteva produse era mai simplu, nu stăteai prea mult pe gânduri sau, în cel mai rău caz, le comandai pe toate și ai scăpat de o grijă. Din același motiv nici Apple nu lansează foarte multe produse în același timp, ca să nu mai vorbesc despre faptul că, în general, când lansează o generație nouă a unui anumit produs deja scoate din vânzare generația anterioară. Putem observa același trend, de a limita opțiunile, inclusiv când comparăm magazine de brand cu outlet-uri și altele asemenea. Pe lângă faptul că vizitatorul/utilizatorul/clientul tău va putea decide mai repede ce anume dorește (ceea ce, în același timp, îți crește și rata de conversie pentru că nu sunt rare cazurile în care vizitatorul se dă bătut pentru că nu știe ce să aleagă), te plasezi și pe tine într-o zonă mai premium, mai calitativă. Ca să ții minte tot ce am vrut eu să spun, există  un sfat simplu: „Less is more”. Sugestia mea ar fi să verifici dacă serviciul tău este oferit prin intermediul unor opțiuni (a se citi abonamente, pachete, bundle-uri etc.) destul de numeroase, iar în caz afirmativ, să le limitezi sau să le restucturezi. Dacă totuși nu poți face acest lucru, atunci există și varianta de a crea un wizard (grosso modo, un fel de formular pe pași) prin care vizitatorul să răspundă la anumite întrebări / să aleagă anumite criterii și la final să îi oferi doar produsele tale care sunt relevante pentru el.

PS. Dacă fiecare utilizator de internet ar pierde cu doar 5 secunde mai puțin pentru a lua o decizie în lumea digitală, s-ar câștiga zilinic la nivel global peste 738 de ani (cumulat vorbind). Mult, nu-i așa?

 

5. Homepage-ul site-ului meu este cea mai importantă pagină!

N-aș zice. Hai să îți explic și de ce: știi deja că atunci când Google returnează rezultate pentru căutări, acesta nu returnează doar homepage-uri. Știi și că în social media lumea nu distribuie homepage-uri, în general. Oamenii distribuie un articol sau o pagină specifică despre un anumit serviciu/produs. Cred că e de la sine înțeles de ce ar trebui să investești cel puțin la fel de mult (dpdv. timp, atenție poate chiar și buget) și în aceste pagini pe care poate nu le-ai considerat la fel de importante până acum. În general, aceste pagini sunt de genul celei de produs/serviciu, pagină de articol sau altele similare. Sfatul meu ar fi să întri în Google Analytics și să verifici secțiunea „Landing Pages” (din Behaviour » Site Content) iar acolo poți să vezi exact care sunt paginile pe care ajung cel mai des vizitatorii site-ului tău.

 

6. Să verifici, să testezi și să validezi e scump

Sfatul acesta e mai mult pe zona de aplicații (mobile/web), cele de mai sus fiind aplicate mai degrabă website-urilor clasice: cele de prezentare și ecommerce-urile. Dacă te compari cu companiile care fac acest lucru (fie că vorbim de research, fie că vorbim de validare), cel mai probabil va părea scump, poate și nejustificat. Și înțeleg total dacă aceasta este perspectiva ta actuală. Totuși, la început nu e nevoie să investești (pentru că niciodată, atâta vreme cât se ocupă cineva cu un minim de cunoștințe, research-ul sau validarea unor idei nu va fi o cheltuială, ci mai degrabă o investiție pentru viitorul afacerii tale) atât de mulți bani pentru că: poți face aceste lucruri cu alți angajați din companie care nu sunt direct implicați în procesul/produsul respectiv sau poți apela inclusiv la (foști) colegi (de facultate, de sală, orice), la prieteni sau chiar la familie – aici singurul aspect important e să îi rogi să fie cât mai direcți și obiectivi, să le explici că pentru tine e important să fie sinceri și nimic mai mult (și să nu te superi când afli că produsul tău nu e tocmai perfect). În orice caz, vei primi poate niște răspunsuri biased (influențate de diverși factori), dar scopul acestui tip de research e doar să intri în acel „momentum”. Să vezi că rezultatele sunt relevante, să înțelegi că nu e atât de costisitor, iar cu timpul, în funcție de rezultatele avute, vei dori să mărești bugetul alocat acestor job-uri* pentru a obține și mai multe informații relevante care să te ajute să avansezi. (*Le spun job-uri pentru că research-ul și această validare a lui nu e ceva ce se face one-time, nu e un task, e un efort de lungă durată ce trebuie făcut înainte, în timpul și după lansarea produsului tău pe piață pentru a te menține relevant și pentru a continua să acumulezi clienți noi).

 

Deci, cum facem?

Dacă ai reușit să termini de citit tot articolul, să știi că mă bucur! E destul de greu în zona aceasta, de UX, să fii scurt și la obiect. Mai ales fără să oferi reasoning-ul (motivul din spate) recomandărilor și al deciziilor, motiv pentru care pot apărea contraziceri. Ceea ce e bine, până la urmă trebuie să luăm deciziile cele mai bune și să avem un motiv pentru care le luăm.

Închei cu un scurt rezumat al celor de mai sus, în speranța că imediat ce închizi tab-ul cu acest articol vei rămâne cu câteva idei:

  • Structurează-ți conținutul site-ului astfel încât informația să fie ușor de găsit și ușor de înțeles. Folosește cât mai puține blocuri de text și cât mai multe elemente vizuale, ușor de scanat.
  • Înainte să te bucuri că vei avea cel mai frumos website sau cea mai frumoasă aplicație, asigură-te că ea nu va deveni o provocare pentru cei care o vor folosi. Verifică cu utilizatorii de tip „power-users” (care știu cu ce se mănâncă digitalul), cu utilizatorii obișnuiți, inclusiv cu cei care nu se află în persona definită de tine, dar mai ales cu cei care prezintă anumite deficiențe. Asigură-te și că tot contextul în care e folosit produsul tău a fost luat în calcul!
  • Nu reinventa roata! Asigură-te că aplicația sau website-ul tău prezintă o interfață cât mai familiară pentru utilizatorii lui/ei. Trebuie să existe cât mai puțină fricțiune! (acest sfat e valabil și când faci un redesign, nu are rost să regândești acele lucruri care funcționează și cu care sunt deja obișnuiți clienții tăi actuali).
  • Limitează opțiunile clienților tăi și facilitează-le un proces cât mai simplu prin care să poată decide ce anume își doresc.
  • Ia în calcul paginile/screen-urile pe care ajung cel mai des clienții tăi, nu neapărat homepage-ul. Fă o analogie cu musafirii tăi: intră toți prin holul de la intrare, dar nu acolo își petrec cel mai mult timp, ci în alte camere.
  • Încearcă să descoperi, să preîntâmpini dorințele clienților tăi (inclusiv cele pe care ei nu știu că le au) și să le validezi. Începe simplu, cu colegi, prieteni, rude și apoi avansează. E un drum lung, dar plăcut și plin de informații, care va duce afacerea ta la nivelul următor.

 ___
Eduard Ștefan Bulai este UX/UI Manager la Kooperativa 2.0

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Kooperativa 2.0

Kooperativa 2.0 este o agentie de Social Media, PR si Marketing Digital infiintata in 2012 de antreprenori cu experienta de peste 10 ani in online. Dupa mai bine de 8 ani si cu o echipa de peste 25 de angajati,... vezi detalii »

Companii

Sectiune



Branded


Related