Când schimbările vin buluc peste noi, cu surle și trâmbițe, suntem tentați să alegem scurtăturile pentru a ne adapta. Problema apare atunci când brandurile încep să comunice exclusiv pentru algoritm, crede Yunus-Amiri Sisan, Managing Partner SYA IT HOLDING SOLUTIONS. Yunus este pasionat de tehnologie și marketing încă din liceu, vreme în care deja acumulase câteva proiecte comisionate de clienți. Când a dat la Automatică, a intrat doar cu portofoliu, fără să mai fie nevoit să dea examen. Astăzi, are deja câțiva ani de când livrează servicii de marketing, prin propria agenție, și privește optimizarea ca pe scopul comun tuturor specializărilor de comunicare:
"Cred că algoritmul trebuie înțeles, nu idolatrizat. El poate distribui un mesaj, dar nu poate înlocui reputația, diferențierea și încrederea", spune Yunus.
Din categoria fresh blood, dornic să se remarce printr-o viziune nouă și pregătit să spună ”nu știu, dar verific”, povestea lui Yunus, mai jos:
Backgroundul și experiențele definitorii
Backgroundul meu este la intersecția dintre tehnologie, comunicare și antreprenoriat. Poate părea o combinație construită strategic, dar în realitate a apărut destul de natural.
Am început să mă apropii de tehnologie încă din liceu. În paralel cu școala, am urmat programe de formare Google, am susținut certificări Microsoft și am început să învăț despre dezvoltare web, Google Analytics, WordPress, baze de date și marketing digital. În 2021, la 17 ani, am început să lucrez în zona de administrare IT și soluții tehnice. Acolo am intrat în contact cu infrastructură IT, Google Workspace, SAP, e-commerce, securitate, procese interne și partea tehnică din spatele campaniilor digitale.
Experiența aceea m-a ajutat să înțeleg un lucru care îmi influențează și astăzi activitatea: în spatele unui rezultat vizibil există, de cele mai multe ori, un sistem invizibil. O campanie poate arăta bine, dar dacă măsurarea nu este configurată corect, site-ul nu funcționează sau procesele interne sunt fragmentate, rezultatul comercial va avea de suferit.
În liceu am fost și foarte implicat în comunitatea elevilor. Am fost vicepreședinte, apoi președinte al Consiliului Școlar al Elevilor, reprezentant al elevilor în Consiliul de Administrație și membru în Consiliul Consultativ pentru Probleme de Tineret al Sectorului 6. Am terminat liceul ca șef de promoție și am primit distincția „Elev de nota 10 implicat în comunitate”, în cadrul unei inițiative organizate de Ministerul Educației și Consiliul Național al Elevilor, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Nu spun toate acestea ca pe o laudă, ci pentru că ele explică de unde a apărut interesul meu pentru comunicare. Înainte să lucrez cu branduri, am învățat să ascult oameni, să îi reprezint și să formulez o idee astfel încât să fie înțeleasă de mai multe părți.
Astăzi sunt student în zona Automaticii și Informaticii Aplicate și dezvolt SYA. Încă îmi construiesc parcursul și sunt conștient că am foarte multe de învățat. Dar cred că experiențele tehnice, implicarea civică și contactul direct cu antreprenori din industrii diferite mi-au oferit o perspectivă mai puțin liniară asupra marketingului.
De ce studiile în Automatică
Am ales o direcție tehnică deoarece am fost atras de modul în care funcționează sistemele. Îmi place să înțeleg ce se întâmplă în spatele unei interfețe, cum circulă informația, ce dependențe există și ce efect produce modificarea unei variabile.
După terminarea liceului, am fost admis fără examen, pe baza dosarului și a portofoliului, la una dintre cele mai mari universități tehnice din Europa de Sud-Est. Am privit admiterea nu ca pe o confirmare că eram deja pregătit, ci ca pe o oportunitate de a continua ceea ce începusem în timpul liceului.
Cred că punctul forte al dosarului meu nu a fost o singură diplomă, ci coerența. În perioada liceului urmasem deja programe Google, obținusem certificări Microsoft și lucrasem la proiecte din zona web, analiză și marketing digital. În același timp, îmi menținusem rezultatele școlare și eram implicat în reprezentarea elevilor și în proiecte pentru comunitate.
Asta a arătat, probabil, că interesul meu pentru tehnologie nu apăruse cu câteva săptămâni înainte de admitere. Era o direcție pe care o urmam deja și în care investisem timp.
Am trecut în acea universitate și printr-o experiență pe care am perceput-o ca fiind o formă de discriminare legată de numele meu. Nu vreau să transform acest interviu într-un rechizitoriu și nici să generalizez pornind de la o experiență personală. Am învățat însă că instituțiile mari sunt formate tot din oameni și că prestigiul unei instituții nu te scutește automat de situații nedrepte.
Am ales să îmi susțin punctul de vedere prin mijloacele corecte, dar și să merg mai departe. În viață nu poți controla toate prejudecățile cu care te întâlnești. Poți controla însă felul în care reacționezi și cât spațiu le permiți să ocupe în parcursul tău.
Automatica mi se potrivește deoarece mă obligă să gândesc riguros. În marketing există tentația de a explica orice rezultat printr-o poveste convenabilă. Gândirea tehnică te obligă să verifici dacă explicația chiar este susținută de date.
Marketingul și ecosistemul algoritmic
Marketingul m-a atras deoarece combină două lumi care par opuse: comportamentul uman, greu de anticipat, și sistemele algoritmice, care încearcă să îl interpreteze.
În activitatea tehnică puteam vedea dacă un sistem funcționează sau nu. În marketing, lucrurile sunt mai nuanțate. Poți avea o campanie corectă tehnic, dar un mesaj care nu produce nicio emoție. Poți avea un conținut creativ foarte bun, dar adresat unui public nepotrivit. Tocmai această combinație dintre analiză, psihologie, comunicare și tehnologie mi s-a părut interesantă.
Algoritmii nu sunt separați de oameni. Ei sunt construiți din urmele comportamentelor noastre: ce căutăm, unde ne oprim, ce ignorăm, la ce revenim și ce distribuim. În spatele fiecărui indicator există o acțiune umană.
Problema apare atunci când brandurile încep să comunice exclusiv pentru algoritm. Vedem conținut construit doar pentru a fi văzute, titluri care promit mai mult decât livrează și formate copiate mecanic deoarece au funcționat pentru altcineva. Pe termen scurt, unele dintre aceste tactici pot produce cifre. Pe termen lung, pot distruge identitatea unui brand.
Cred că algoritmul trebuie înțeles, nu idolatrizat. El poate distribui un mesaj, dar nu poate înlocui reputația, diferențierea și încrederea. Un brand sănătos nu întreabă doar „ce conținut vrea platforma?”, ci și „ce avem noi relevant de spus oamenilor?”.
O agenție construită în jurul unui "mindset algoritmic"
Expresia poate suna foarte tehnic, dar pentru mine înseamnă ceva destul de simplu: să nu tratezi o problemă izolat, ci să urmărești întregul sistem care produce rezultatul.
Atunci când o campanie nu funcționează, este ușor să spui că trebuie schimbată audiența sau creativul. Dar problema poate fi în ofertă, în poziționare, în viteza site-ului, în lipsa recenziilor, în modul de preluare a leadurilor sau chiar în faptul că promisiunea din reclamă nu corespunde cu experiența reală.
Un mindset algoritmic începe cu obiectivul și urmărește legăturile dintre variabile. Ce informații intră în sistem? Ce semnale primim? Unde apare blocajul? Ce putem testa fără să schimbăm simultan zece lucruri? Ce am învățat și cum folosim acea informație în următoarea decizie?
Pentru un restaurant, de exemplu, un clip pe TikTok, profilul Google, recenziile, site-ul, platformele de rezervări și experiența din locație nu sunt lumi separate. Un clip poate crea interes, Google validează alegerea, recenziile reduc riscul perceput, iar procesul de rezervare transformă intenția într-o acțiune.
În practică, încercăm să facem aceste componente să comunice. Nu pretind că putem controla fiecare rezultat. Marketingul lucrează cu probabilități, nu cu certitudini. Putem însă să construim un sistem care învață mai repede și ia decizii mai bune pe măsură ce acumulează date.
Campanii individuale vs. ecosisteme digitale
O campanie individuală are un obiectiv punctual, un buget și o perioadă de desfășurare. Poate fi foarte utilă pentru o lansare, o promoție sau validarea rapidă a unei ipoteze. Nu cred că trebuie eliminat modelul campaniilor punctuale.
Problema apare atunci când întreaga prezență a unui brand este construită din acțiuni fără legătură între ele. Se face o campanie, apoi se oprește. Se postează conținut, dar nu este folosit pentru remarketing. Se investește în trafic, dar site-ul nu colectează corect date. Se obțin clienți, dar experiența lor nu este transformată în reputație și recomandări.
Într-un ecosistem digital, fiecare componentă alimentează următoarea etapă. Conținutul generează audiențe. Campaniile produc informații despre cerere. Căutările arată intenția. Recenziile dezvoltă încrederea. Datele din CRM spun ce leaduri au devenit clienți reali. Toate acestea contribuie la următoarea decizie.
Diferența importantă este acumularea. După o campanie izolată, riști să începi din nou de la zero. Într-un ecosistem, acumulezi date, audiență, conținut, autoritate și relații.
Nu înseamnă că ecosistemul este automat mai ieftin sau mai simplu. La început necesită mai multă disciplină și uneori mai multă investiție. Dar este mai util clientului deoarece nu cumpără doar expunere temporară. Construiește active digitale pe care le poate folosi în timp.
Cum se va ajusta rolul motoarelor de căutare
Cred că motoarele de căutare trec prin cea mai importantă schimbare de la apariția lor. Până acum, rolul lor principal era să organizeze internetul și să trimită utilizatorul către alte pagini. Odată cu AI Overviews, AI Mode și sistemele conversaționale, motorul de căutare începe să devină el însuși spațiul în care utilizatorul primește explicația, compară opțiuni și ia o parte din decizie.
Utilizatorul nu mai caută neapărat „agenție Google Ads București”. Poate întreba: „Am un restaurant în București, investesc 5.000 de lei pe lună și vreau mai multe rezervări. Ce tip de agenție ar trebui să aleg și ce întrebări să îi pun?”. Sistemul descompune întrebarea în mai multe căutări, analizează surse și formulează un răspuns.
Din acest motiv, GEO nu ar trebui privit doar ca o nouă etichetă comercială pusă peste SEO. Înseamnă trecerea de la optimizarea pentru o poziție la construirea unei prezențe care poate deveni sursă.
Un brand va trebui să fie ușor de identificat ca entitate: să aibă informații consecvente, expertiză demonstrabilă, opinii originale, date proprii, autori reali, mențiuni credibile și o reputație distribuită în mai multe locuri. Nu va fi suficient să publice zeci de articole generice, rescrise din aceleași surse.
Cred că se vor schimba și indicatorii urmăriți de agenții. Poziția unui cuvânt-cheie va rămâne utilă, dar vom discuta tot mai mult despre prezența în răspunsurile generate, citarea brandului, asocierea cu anumite teme, creșterea căutărilor de brand și conversiile asistate de mai multe puncte de contact.
Paradoxul este că, într-o perioadă dominată de AI, conținutul cu adevărat uman poate deveni mai valoros. Dacă internetul este umplut cu texte asemănătoare, avantajul îl vor avea brandurile care dețin ceva ce nu poate fi reprodus printr-o simplă reformulare: experiență, cercetare proprie, studii de caz, opinii asumate și o voce recognoscibilă.
Totuși, nu cred în panica potrivit căreia SEO dispare și nici în ideea că există o formulă secretă pentru GEO. Chiar Google spune că practicile SEO fundamentale rămân relevante pentru experiențele sale generative și avertizează asupra tacticilor artificiale create exclusiv „pentru AI”.
Schimbarea reală este că optimizarea nu mai poate fi separată de reputație, PR, produs și experiența clientului. Dacă un brand nu are suficientă substanță pentru a fi recomandat de un om informat, probabil va fi greu să devină o recomandare credibilă și pentru un sistem AI.
Cel mai mare mit despre performance marketing, în 2026
Cel mai mare mit este că platformele pot găsi automat clienți pentru orice afacere, dacă le oferi suficient buget și suficient timp.
Automatizarea a devenit foarte puternică. Platformele pot identifica tipare, pot testa combinații și pot distribui bugetul mai repede decât ar putea face manual un om. Dar algoritmul lucrează cu materialul pe care îl primește. Dacă oferta nu este competitivă, mesajul este confuz sau experiența de după click este slabă, automatizarea nu elimină problema. O amplifică.
Am văzut situații în care o campanie genera multe leaduri, dar foarte puțini deveneau clienți. Privită doar din platformă, campania părea un succes. Privită din perspectiva afacerii, nu era. Uneori problema era calitatea leadurilor. Alteori era timpul de răspuns, lipsa unui proces de vânzare sau diferența dintre promisiunea reclamei și serviciul prezentat ulterior.
Performance marketingul nu ar trebui evaluat doar prin cost per click sau cost per lead. Întrebarea este ce se întâmplă după acel lead și ce valoare produce pentru companie.
Cred că platformele vor automatiza din ce în ce mai mult execuția. Tocmai de aceea, rolul specialistului nu dispare, dar se mută. Nu va mai fi suficient să știe să apese butoanele corecte. Va trebui să înțeleagă businessul, calitatea datelor, oferta și comportamentul clientului final.
Ce te-a motivat să începi proiectul SYA?
Nu am avut un moment în care să simt că știu suficient și că, de a doua zi, sunt pregătit să devin antreprenor. Cred că foarte puțini oameni au un asemenea moment.
SYA a început să se contureze încă din timpul liceului, când lucram deja la proiecte tehnice și digitale. Compania a fost înființată chiar în ziua în care am susținut a treia probă scrisă a examenului de Bacalaureat.
Dimineața eram elev și îmi concentram atenția asupra examenului, iar în aceeași zi începea oficial și o responsabilitate complet diferită. Privind în urmă, pare un gest foarte curajos. La momentul respectiv, pentru mine a fost mai degrabă continuarea firească a lucrurilor pe care deja le făceam.
Nu am deschis agenția pentru că aveam impresia că descoperisem o rețetă pe care ceilalți nu o cunoșteau. Am făcut-o pentru că observam o ruptură între tehnologie, marketing și realitatea operațională a companiilor. Un furnizor făcea site-ul, altcineva administra reclamele, altcineva se ocupa de imagine, iar clientul trebuia să unească singur toate piesele.
Mi-am dorit să construiesc o structură care să privească imaginea de ansamblu și să își asume legătura dintre aceste componente. Nu pot spune că totul a fost clar de la început. Am schimbat, am testat, am făcut și greșeli. Dar poate tocmai faptul că nu am început cu impresia că dețin toate răspunsurile m-a obligat să ascult mai atent.
Parcursul agenției, până acum
Primele proiecte au apărut încă din perioada în care eram la liceu și lucram în zona tehnică, web și digital. SYA s-a conturat inițial în jurul soluțiilor IT, al dezvoltării web și al promovării online, iar în 2023 a devenit o companie în sens formal.
La început făceam personal aproape tot: discuția inițială, partea tehnică, strategia, implementarea și raportarea. Nu era cea mai eficientă formulă, dar a fost o școală foarte bună. Datorită competențelor și cum avansasem deja, am devenit și partener oficial Google pe partea de ads. Când treci prin fiecare etapă, înțelegi mai bine unde se pierde informația și de ce un proiect poate arăta bine într-o prezentare, dar poate fi dificil de implementat în realitate.
În timp, proiectele au devenit mai complexe și am lucrat cu afaceri din HoReCa, domeniul medical, e-commerce, servicii profesionale și echipamente industriale. Am început să dezvoltăm nu doar site-uri sau campanii, ci prezențe digitale mai coerente, în care identitatea, conținutul, promovarea și măsurarea să lucreze împreună.
Mă mândresc mai ales cu proiectele în care am avut ocazia să înțeleg afacerea dincolo de brief și să contribui la mai multe componente ale dezvoltării ei. Nu aș vrea să ofer toate detaliile din relația cu clienții, pentru că o parte din responsabilitatea unei agenții este și discreția.
Pot spune însă că proiectele din HoReCa m-au învățat foarte mult despre diferența dintre vizibilitate și intenție comercială. Un clip poate obține sute de mii de vizualizări fără să aducă rezervări, în timp ce un conținut aparent mai puțin spectaculos poate convinge exact publicul potrivit.
Nu cred că proiectele bune sunt neapărat cele cu cele mai mari cifre afișate într-un studiu de caz. Uneori sunt cele în care clientul începe să își înțeleagă mai bine propriile date și să ia decizii mai sănătoase.
Antreprenoriatul și provocările lui
Antreprenoriatul se vede foarte diferit din exterior și din interior. Din exterior sunt vizibile libertatea, proiectele și momentele bune. Din interior se simt responsabilitatea, incertitudinea și faptul că nu poți delega consecința unei decizii, chiar dacă poți delega execuția.
Una dintre provocări a fost vârsta. Atunci când intri foarte tânăr într-o discuție de business, trebuie uneori să demonstrezi mai mult înainte ca ideile tale să fie ascultate cu aceeași seriozitate. Nu am încercat să compensez printr-un ton superior și nici să mă prezint ca omul care are toate soluțiile.
Am încercat să compensez prin pregătire, transparență și disponibilitatea de a recunoaște atunci când trebuie să verific ceva. Cred că este mai profesionist să spui „nu știu încă, dar revin cu un răspuns verificat” decât să oferi o certitudine falsă.
O altă provocare a fost să învăț că nu orice client este potrivit pentru orice agenție. La început, tentația este să accepți fiecare proiect. În timp, înțelegi că o colaborare sănătoasă presupune compatibilitate, obiective realiste, transparență și disponibilitatea ambelor părți de a lucra asupra problemelor reale.
Nu consider că am depășit definitiv aceste provocări. Antreprenoriatul nu este un examen după care primești confirmarea că ai devenit pregătit. Este un proces în care apar permanent situații pentru care experiența anterioară nu oferă un răspuns complet.
Schimbările din marketing și tehnologie și zgomotul pe care îl produc
În digital există foarte mult zgomot, pentru că fiecare modificare de interfață este prezentată ca o revoluție, iar fiecare instrument nou promite că va schimba definitiv industria.
La început simțeam că trebuie să învăț imediat fiecare platformă și fiecare funcționalitate. Acum încerc să aplic câteva filtre: rezolvă o problemă reală? Schimbă comportamentul utilizatorilor? Poate fi testată? Poate fi integrată într-un proces repetabil? Produce valoare sau doar impresia de noutate?
Urmăresc sursele oficiale, dar încerc să nu mă bazez exclusiv pe modul în care o companie își prezintă propriul produs. Există întotdeauna o diferență între promisiunea unei lansări și efectul ei real asupra afacerilor.
Un exemplu foarte actual este relația dintre platformele sociale și industria muzicală. În 17 iulie 2026, X și un grup de mari publisheri, au cerut închiderea definitivă a litigiilor reciproce. Procesul pornise de la acuzații potrivit cărora X ar fi permis distribuirea fără licență a unor opere protejate, în timp ce X acuza publisherii de practici anticoncurențiale. Termenii rezolvării nu au fost făcuți publici.
Meta se confruntă separat cu litigii privind licențierea muzicii. Aici apar inclusiv teme legate de diminuarea valorii muzicii create de oameni în contextul dezvoltării instrumentelor AI.
Pentru marketeri, aceste conflicte nu sunt doar subiecte juridice. Ele ne arată că accesul la o funcționalitate într-o platformă nu înseamnă automat că orice utilizare comercială este lipsită de risc. Muzica, imaginile, vocile și conținutul generat de AI vor necesita mult mai multă atenție asupra licențelor și provenienței.
Viteza este utilă doar dacă nu renunți la verificare. Altfel, riști să fii primul care comunică o informație și primul care trebuie să o corecteze.
Un skill supraevaluat în prezent și unul care va fi foarte important în viitor
Cred că este supraevaluată cunoașterea strict operațională a unei platforme, tratată ca o competență strategică. Interfețele se schimbă, setările se automatizează, iar AI poate deja să execute o parte importantă din activitățile repetitive.
Să știi unde se află fiecare buton este util, dar nu înseamnă automat că știi ce decizie trebuie luată. Poți configura perfect o campanie care pornește de la o premisă greșită.
Competența care va deveni tot mai importantă este discernământul aplicat într-un sistem complex: capacitatea de a verifica informația, de a înțelege contextul comercial și de a anticipa consecințele tehnice, juridice și reputaționale ale unei decizii.
Aici intră și o zonă despre care se discută încă prea puțin: drepturile digitale. Marketerii vor trebui să înțeleagă mai bine ce pot folosi, în ce scop, pe ce durată și cu ce tip de licență. Faptul că o melodie apare într-o bibliotecă, o imagine este disponibilă online sau un model AI poate genera o voce nu înseamnă că utilizarea comercială este automat sigură.
Într-o lume în care aproape oricine va putea genera rapid texte, imagini, cod sau muzică, diferența nu va fi făcută doar de capacitatea de a produce. Va fi făcută de capacitatea de a selecta, verifica și asuma ceea ce publici.
Ce așteptări ai de la 2026
În zona studiilor, îmi doresc să aprofundez componenta de Automatică și să găsesc mai multe puncte de legătură între ceea ce învăț și problemele pe care le întâlnesc în activitatea profesională. Nu vreau ca studiile și antreprenoriatul să rămână două trasee paralele.
Gândirea inginerească mă ajută deja în marketing. Mă obligă să definesc mai clar o problemă, să separ corelația de cauzalitate și să nu modific prea multe variabile simultan doar pentru a putea declara ulterior că am găsit soluția.
În antreprenoriat, 2026 este pentru mine mai degrabă un an de consolidare decât unul al promisiunilor spectaculoase. Îmi doresc să clarific mai bine direcțiile SYA și să păstrez baza tehnică și de performance care a stat la originea proiectului.
Nu urmăresc să construiesc imaginea unei agenții care pretinde că poate face totul pentru toată lumea. Cred că maturizarea înseamnă și să știi ce poți face foarte bine, unde ai nevoie de parteneri și ce proiecte nu ți se potrivesc.
La nivelul industriei, mă aștept la trei schimbări importante.
Prima este trecerea de la motoare de căutare la sisteme de răspuns și, ulterior, la sisteme care pot executa acțiuni. Nu vom mai optimiza doar pentru click, ci și pentru situațiile în care AI compară, recomandă sau chiar intermediază decizia.
A doua este apropierea dintre PR, SEO, content și performance. Reputația nu va mai fi doar un element de imagine, ci un semnal folosit în descoperire și recomandare. Brandurile despre care există informații clare, consecvente și credibile vor avea un avantaj.
A treia este maturizarea discuției despre proprietate intelectuală. Pe măsură ce AI poate genera imagini, muzică și voci aproape instantaneu, întrebarea nu va mai fi doar „putem produce asta?”, ci „avem dreptul să o folosim și putem explica de unde provine?”.
Nu cred că 2026 va fi anul în care AI înlocuiește complet marketerii. Cred că va fi anul în care devine mult mai vizibilă diferența dintre omul care folosește AI pentru a produce mai mult și omul care îl folosește pentru a gândi și a decide mai bine.
