[Restart 2026] Raluca Feher: Cred că tiktokul, cu realismul frust, cu glumele de autobază, cu sinceritatea lui brutală, e cel care va câștiga

Vrem să dăm restart cu toții la început de an, chiar și cei mai cinici dintre noi au nevoie de mici utopii personale. Dar Raluca Feher nu umblă cu astfel de lucruri, nici măcar la nice to have. Ce vedem acum e o reîntoarcere în timp, spune ea: frigul, demențe aruncate în piața publică, apeluri la liniște. 

Așa că cel mai bun slogan pentru 2026 vine tot din haosul anilor 90 pentru a surprinde fin atmosfera și bula din prezent: "V-am prins, vrăjitoarelor!!!”. 

Și totuși. Insistăm pentru un pic de optimism. Când așteptările sunt foarte jos, îl putem găsi. 

"Cred că anul ăsta (mă rog, sper) să descopere lumea pragmatismul. Și eficiența aia de care am uitat complet, că e plictisitoare. Oamenii nu mai pun botul la trucurile vechi", spune Raluca.

Ce va defini creativitatea în 2026, chiar dacă toate-s vechi și nouă toate, ce ar vrea să dispară din industrie, cum se înțelege cu AI-ul, ce obiective și dezvățări are în plan, povestește Raluca Feher după cum urmează: 

Ce înseamnă pentru tine restart 2026

Nu e restart e return. 

După 2 ani de zile în care am lucrat, 80% din timp, în campanii politice, m-am trezit nu back to the future ci fast forward in the past.

Suntem înapoi în anii 90, cu mineriade, cu președinți pentru liniștea noastră, cu friguț care vine de sub ușa Războiului Rece, cu discuții despre banane și blugi, cu IMGB care vrea ordine și tot cufărul de demențe al lui Pavel Coruț răsturnat în piața publică.

Un slogan pentru 2026

Slogan? Hmmm, îți mai aduci aminte de "V-am prins, vrăjitoarelor!!!”, reclama la computere din anii 90, ceva cu niste femei cu părul încâlcit mermelind o tastatură?

Asta e atmosfera de la noi și de aiurea. Toți suntem într-o bulă care și-a desemnat vrăjitoarele pe care le vânează. 

Cred că-i un slogan bun pentru 2026.

Cu ce mentalitate intri în anul acesta, după tot ce a adus 2025

Am început anul cu un grup de prieteni cu care am ajuns, după 2 ore, să ne-o dăm în barbă, discutând despre Ucraina, Venezuela, China, Groenlanda și Rusia. Vorbeam unii pe lângă alții, nimeni nu asculta pe nimeni dar toți voiam să ni se dea dreptate. Să ni se recunoască superioritatea argumentului.

Plutește în aer o furie teribilă față de oricine spune ceva ce nu se pupă cu părerea ta despre lume, o intoleranță la orice corp străin-informație, opinie, teorie, prognoză-care nu se potrivește cu setul de lopățele cu care ai venit de acasă la groapa de nisip.

E copilăros dar e și crud. Căci copiii sunt cruzi, mai ales când se strâng mai mulți să-l bullizeze pe un altul, care nu e ca ei.

Frustrarea asta care e la toți, bătrâni, tineri, săraci, bogați, educați mai mult sau mai puțin, o să dospească anul acesta și, cred eu, va pocni în ceva extrem de urât. 

Asta ca să-ți răspund la așteptări. 

Și eu îmi propun să nu mă mai enervez, să mă dau pe mic, să nu mai vorbesc despre absolut nimic din ce ar putea să inflameze spiritele ș-așa inflamate. Să vorbesc despre boli, dureri de spate, filme și cărți. Și să-mi văd de treaba mea, de om de comunicare. 

Ce ai pune prima dată în bilanțul din 2025

Am lucrat pentru niște clienți minunați. Profesional a fost un an excelent pentru mine în care am avut șansa să mă întorc la meseria mea de bază (fast forward to the 90s), jurnalismul, dar și să lucrez niște campanii frumoase atât pe comercial cât și în zona politică.

Am dat și peste niște neplăcuți, impostori și ticăloși, dar, hei, unde nu sunt și d-ăștia?

Am reușit să sparg bulișoara mea atotștiutoare. Mare lucru să poți să rupi membrana asta conformistă care te împiedică să vezi că mai există și alți oameni. Cu alte probleme, nevoi și idei.

Ce-a fost urât

Aș zice că nimic. Așteptările mele sunt atât de joase încât nimic nu se mai califică la Urât sau Prost. 

Singurul lucru cu care nu mă pot obișnui e dublu standard. E atât de mult pus în ciorba noastră socială încât și-a pierdut gustul. 

Planuri pentru agenție

Noi facem strategie de comunicare și ne-am specializat pe social media/tiktok.

Partenerii mei sunt oameni care au 6-7 ani în spate de comunicare pe platforma care l-a scos pe Ciolacu la șaormerie.

Știm cu ce se mănâncă-nu șaorma, nu Ciolacul, ci tiktokul. Avem deja, împreună, jde campanii de succes pe tiktok.

Dar asta nu înseamnă că nu oferim, în continuare, strategie de comunicare, construcție de brand, storytelling. Cu de toate, că tot vorbim de șaorma.

Cum vezi industria creativă în 2026

Exact ca lumea noastră politică, industria creativă e prinsă în stupoarea post 24 noiembrie 2024. Vorbeam cu un prieten, director de marketing la o prăvălie mare. Agenția care îi lucrează comunicarea vine cu fix aceleași giumbușlucuri ca în 2024. Influensări, vedete, glumițe, imn. E o ruptură uriașă între oamenii care vând comunicare și oamenii care ar trebui să fie influențați de aceasta. 

Și nu pentru că nu ar fi studii care să arate că am intrat într-o eră nouă, cu alte reguli și alte așteptări. Ci pentru că cei care interpretează studiile o fac manipulând răspunsurile ca să se potrivească mănușă cu ce vrea agenția să-ți ofere. Altfel spus, nu contează că sunt 40 de grade afară, tu vrei să le vinzi oamenilor sănii punând-o pe Delia să cânte un imn despre răcirea globală.

Mă uit uneori la topurile reclamelor de pe IQads și mă simt prinsă ca un țânțar într-un chihlimbar. 

Nu înțeleg cui ajută furatul căciulii?

Ce se întrevede în 2026. Ce trend ai vrea să dispară

Încep cu ce aș vrea să dispară: piarul stupid. Premiile la festivaluri fără relevanță, kpi-uri puse pe hârtie ca să ia ochii fraierilor. Vocabularul chinuit al entryurilor de la EFFIE, misiunea și viziunea. 

Furatul căciulii de care ziceam mai sus.

Suntem în faza în care arde casa deci un app cu pompieri care fac striptease nu mă ajută. Deloc.

Cred că anul ăsta (mă rog, sper) să descopere lumea pragmatismul. Și eficiența aia de care am uitat complet, că e plictisitoare. Vând mezeluri? Apăi vreau să vând mezeluri, nu să vând imagine, să construiesc brand, să creez comunități și alte cascadorii care doar îmi creează senzația că fac ceva.

Oamenii nu mai pun botul la trucurile vechi. Așa că Delia, imnuri și mascote nu mai țin.

Cred că tiktokul, cu realismul frust, cu glumele de autobază, cu sinceritatea lui brutală, e cel care va câștiga. Spoturile clasice, cu production values, cu zeci de mii băgate-n ele, "nu se mai merită" și nu se vor mai face. Suntem de ani buni în zodia producțiilor minimale, filmate cu telefonul și, mai nou, am intrat în era spoturilor făcute cu AI. 

Cred că podcasterii de la noi, puțini câți sunt, vor începe să fie din ce în ce mai importanți. Că advertisingul se va întoarce către poveștile citite de către gazdele acestor podcasturi, la microfon, ca-n radioul anilor 30-40.

Că site-urile de brand, paginile de brand de pe social media, mai ales de pe facebook, își vor pierde complet relevanța.

Că băncile, asigurările, furnizorii de servicii medicale vor trebui să facă saltul de la comunicarea de până acum la pasul următor, nu zic aici, dar dacă vreți să știți care e, dați-mi un telefon sau mail și, contra cost, vă povestesc :)))).

Ce va defini creativitatea în 2026

Ce a definit-o mereu. Inovația dar nu de dragul celor 3 litere scrise: NOU, pe ecran, ci pentru a te păstra relevant pentru un consumator care nu mai are timp de balet. Și nici chef.

Relația ta cu AI

Îl folosesc pentru risărci și ca să îmi organizeze textele atunci când trebuie să fie formale (am dat niște mailuri cu iz avocățesc unor țăpari portughezi și nah, acolo l-am pus la treabă).

Am constatat de jde ori deja că e varză, mi-a zis în decembrie 2025 că Bolojan este propunerea pentru prim ministru, că Trump nu i-a amnistiat pe băieții de la Capitoliu și alte treburi d-ăstea simpatice.

M-am supărat pe el de nenumărate ori dar mi-a trecut pentru că, la ce îl pun eu să facă, e bun.

Nu leșin nici la videourile sau starurile făcute cu AI. Poate pentru că am citit Mașinăria Rock&Roll și știu cum se va termina și aventura asta.

Ce e însă groaznic, este folosirea AI-ului în propaganda de război. Și pentru toți cei care nu ați apucat să vedeți Mountainhead, e pe Max, să vedeți ce ne pregătește plutocrația tech.

Tagline-ul dat de AI pentru industria creativă în 2025: „Creativity loading… please do not unplug the humans”. Ce feedback îi dai

Oamenii sunt tratați ca niște mașini care livrează creativitate doar atunci când sunt cuplați la rețea. Nu pot să o facă independent, deconectați. 

Ce prostie colosală. 

Uite, am dat la chatgpt să își spună părerea despre acest line și, poate pentru că e la fel de ursuz ca mine, mi-a zis asta:

Expresia „Creativity loading… please do not unplug the humans” e atrăgătoare ca vibe, dar este un nonsens logic și conceptual. Iată de ce – pas cu pas, fără pedanterie:

1. Amestecă două metafore incompatibile

Expresia combină două registre diferite, care nu funcționează împreună:

a) „Creativity loading…”

– limbaj de mașină / software
– presupune:

• proces secvențial
• timp de așteptare
• rezultat determinist
• input → proces → output

Creativitatea nu funcționează așa.
Nu se „încarcă”, nu e un proces predictibil, nu are bară de progres.

b) „Please do not unplug the humans”

– limbaj de infrastructură / servere
– presupune:

• oamenii sunt sursă de energie
• creativitatea e dependentă de ei ca hardware
• dacă „scoți din priză” omul, se oprește procesul

Oamenii nu sunt baterii, nici periferice.
Creativitatea nu depinde de alimentare electrică, ci de:

• tensiune
• fricțiune
• contradicții
• timp pierdut
• eșec
• experiență

2. Inversează greșit raportul om–mașină

Expresia sugerează că:

• mașina e agentul
• omul e resursa

Dar istoric și cultural:

• omul produce creativitate
• mașina o imita, optimizează sau reproduce

A spune „nu deconectați oamenii” e ca și cum ai spune: „Nu scoateți cerul din priză, că nu mai plouă.”

E o metaforă cool, dar fără sens cauzal.

3. Creează o confuzie ideologică (nu doar semantică)

Fraza vine dintr-un imaginar specific:

• AI hype
• „humans-in-the-loop”
• „augmentare creativă”
• discurs corporatist care vrea să pară umanist

Problema: umanizează mașina și instrumentalizează omul.

E exact inversul a ce ar trebui să spună un mesaj care apără creativitatea umană.

4. E o frază care sună profund, dar nu spune nimic

Este un exemplu clasic de: tech poetry without meaning

Sună bine pentru că:

• folosește „loading”
• folosește „humans”
• sugerează pericol, dependență, viitor

Dar dacă întrebi:

• cine încarcă ce?
• de ce depinde creativitatea de priză?
• ce se întâmplă dacă „unplug”?

Nu există răspuns coerent.

5. De ce apare totuși peste tot?

Pentru că:

• flattează anxietatea creativilor („suntem importanți”)
• nu supără pe nimeni
• nu ia poziție reală
• e perfect pentru slide-uri, tricouri, pitch-uri

E o formă de liniștire simbolică, nu o idee.

Cum s-a schimbat felul în care vezi lumea în ultimii ani 

Nu cred că s-a schimbat ci doar s-a accentuat intoleranța mea la dublu standard și rezistența la gândire procesată și idei de unică folosință.

Și la noi, în industria noastră, ies în față aceiași clovni, securici și piloși. Și la noi, ca peste tot, sunt susținuți același tip de oameni manipulabili și șantajabili.

Și la noi, ca peste tot, e mai bine să zici ce zice popa și să faci ce face popa. Adică să te prefaci că ești cu ei până treci puntea.

Ce rol ar trebui să aibă creativitatea într-o lume din ce in ce mai agitată

În propagandă, enormă. Și totul e propagandă. De la cum împachetez un genocid, la cum prezint o revoluție, de la cum ambalez o tranzacție de metale rare, la cum îți servesc anularea unor alegeri.

O regulă nescrisă pentru industria creativă

Adio pitchuri. Pierdere de timp pentru toată lumea. Cel mai corect ar fi să lucrezi pe proiect cu una sau mai multe agenții, să încurajezi colaborarea nu competiția. Să alegi strategia de la unii, implementarea de la alții, digitalul de la alții. Așa îți asiguri ce-i mai bun pentru biznisul tău.

De ce ai vrea să te dezveți în 2026

De fumat. Și de stat în vârful patului, 3 ore pe zi, ascultând podcasturi. Nu face bine la coloană.