De câte ori, de-a lungul vieții, ne întrebăm cât de des ni se spune să ne schimbăm aspectul? Ascultam, acum câteva săptămâni, un podcast despre modul în care ne raportăm la corpurile noastre. Erau multe mărturii acolo, de la femei care au trebuit să lupte cu greutatea (fie ca vorbim despre supra sau subponderabilitate) și au recurs la tot felul de diete, medicamente și tratamente pentru a obține corpul la care visau - sau pe care societatea le spunea că trebuie să-l aibă. Multe dintre ele vorbeau despre ură de sine, anxietate, depresie… Body shaming-ul se manifestă în multe moduri - de la criticarea propriului aspect fizic, la criticarea celorlalți. Georgiana Nica, Strategic Planner la VMLY&R COMMERCE, vorbește în interviul de mai jos tocmai despre nesiguranțele amplificate de standarde nedrepte și ce putem face pentru a ieși din ele.
“Cred că toți oamenii au nesiguranțele lor, sau idei fixe despre ce e corect și ce nu, pe care le proiectează asupra altora. Skinny shaming și fat shaming sunt alăturate, ambele suferințe sunt foarte reale pentru cei care le trăiesc și cred că rolul pe care îl putem avea e să intervenim atunci când vedem că se întâmplă. Plus că, să nu uităm, în trecut să ai o greutatea mai mare era semn de bunăstare, iar în unele comunități de prin lume încă e”, spune Georgiana




















