Mai țineți minte cum acum 10, 15, 20 de ani, nu ieșea aproape nicio campanie fără să se aplice regula aspiraționalului? Nu conta a cui era campania - brand de pateu, de balsam de rufe, de hârtie igienică sau de apă (mai ales de apă!) - produsul, mesajul, setul și personajele trebuiau să fie reprezentații a ceva ce era dorit de consumatori și ușor de obținut prin simpla achiziție a acelui produs. Aceeași regulă se aplica de multe ori și în branding. Uneori avea sens, prin natura produsului și businessului, alteori era un wishful thinking in itself.
Astăzi, vorbim cu Maria Sarivan, Strategy & Branding Director Leo Bucharest Group, despre o recalibrare a felului în care brandurile aleg să-și construiască identitatea. Rolul lor, modelul de business, obiectivele de creștere și, bineînțeles, consumatorul real și touchpointurile organice sunt esențiale în construcția brandului. De altfel, nici consumatorul nu mai este încadrat în căsuța ”arhetip”, ci este profilat, cu multiplele lui nuanțe. Brandingul în 2026 nu mai caută să pună sclipici peste orice, nu mai investește 80% din timp în design și 20% în strategie și meetings, brandingul din 2026 nu mai vrea să profite de scurtăturile date de categoriile de culori (pastel înseamnă ONG) sau TOV-uri (imperfect înseamnă the anti-brand brand), ci vrea să livreze direcțiile frumoase, dar mai ales corecte. Cu toate astea, valoarea brandingului încă este calculată și cântărită din ochi:























